Încep prin a reaminti cititorilor Jurnalului cazul clientului meu P.C., căruia poliţistul Crînguş de la Poliţia Costeşti i-a întocmit un proces-verbal de contravenţie cum că ar fi condus un autoturism în localitate cu 79 km/h. Însă, fapt probat ştiinţific, clientul meu conducea cu viteza legală. Firesc, clientul meu a formulat plângere penală împotriva poliţistului care a întocmit procesul-verbal de contravenţie cu date nereale, prin încălcarea legii. Dar procurorul Nanu Vladimir din cadrul Parchetului Tribunalului Argeş a clasat dosarul penal întocmit, deşi a vizionat personal înregistrarea radar respectivă, care arăta că autoturismul condus de clientul meu circula cu viteza legală. Clasarea fiind motivată de împrejurarea că şoferului nu-i fusese vătămat niciun drept sau interes legitim!!!
Probabil lovit de amnezie, procurorul a uitat că textul din Codul penal ce incriminează abuzul în serviciu se referă, ca şi consecinţă păgubitoare a actului abuziv al funcţionarului public, mai întâi la „crearea unei pagube” şi abia apoi la „vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane”. Însă nu s-a referit la „crearea unei pagube”, pentru că paguba a existat, întrucât P.C. fusese amendat pentru acea pretinsă contravenţie, amendă pe care a achitat-o… Și atunci e evident că, dacă paguba există (amendarea şoferului), atunci există şi „o vătămare a drepturilor/intereselor legitime” ale celui în cauză. E evident pentru toată lumea, dar nu şi pentru procurorul în cauză.
Reamintesc cititorilor şi faptul că soluţia de clasare a fost confirmată, prin respingerea plângerii formulate împotriva ei, de fostul prim-procuror al PT Argeş, Marius Ştefan, ajuns între timp procuror-şef la DNA – Serviciul Teritorial Piteşti (eu cred că Statul Paralel nu doarme, ci răsplăteşte!).
Mai reamintesc cititorilor și soluţia de respingere a plângerii împotriva soluţiei de clasare, dată de judecător Olaru Diana Elena de la Judecătoria Costeşti, soluţie care este pentru eternitate un exemplu de (cel puţin) „rea credinţă profesională”!
Motivarea acesteia? Radarul a înregistrat viteza de 79 km/h înainte ca maşinile – a poliţiei şi a clientului meu – „să se vadă”. Cu alte cuvinte, d-na jude spune că radarul a văzut „după colţ” şi nu mai are nicio importanţă ce viteză s-a înregistrat când maşinile au fost „face to face”!
Că fenomenul Doppler – pe care se bazează radarul – spune că undele se propagă exclusiv rectiliniu, adică în linie dreaptă, şi că nu trebuie să existe niciun obstacol între emiţător şi vehiculul vizat sunt aspecte care nu au prezentat nicio importanţă pentru judecătoarea în cauză. Că doar nu ne împiedicăm de amănunte, când trebuie să salvăm un poliţist răufăcător!
###
Soluţia descrisă fiind definitivă, am formulat plângeri pentru mărturie mincinoasă împotriva celor doi poliţişti ce formau echipajul care l-a oprit pe clientul meu. Aceasta având în vedere că, în dosarul instrumentat de Nanu Vladimir, ei fuseseră audiaţi ca martori pe aspectele sesizate de P.C. şi fiecare dintre ei relatase că la momentul întâlnirii celor două maşini viteza arătată de radar era de 79 km/h!
Astfel, pe la începutul lunii noiembrie 2021, clientul meu a fost citat pentru audiere de procuror Cîrstea Mihaela Adriana – o persoană cu o înfăţişare agreabilă, foarte tânără însă; prea tânără, în opinia mea, pentru o muncă de o asemenea răspundere, din păcate; amintesc aici faptul că, în perioada interbelică, pentru a ajunge magistrat, după ce terminai Dreptul (indiferent dacă luai „magna cum laude” – vezi cazul Iolandei Eminescu la licenţă), făceai vreo 5 ani de avocatură, ca să te maturizezi profesional.
Cu ocazia audierii clientului meu, i-am reamintit d-rei procuror despre existenţa la dosarul pe care îl avea în lucru a unei expertize extrajudiciare, care infirma, pe baze ştiinţifice, cele inserate în procesul-verbal de contravenție. I-am solicitat totodată să dispună efectuarea unei expertize judiciare de natură criminalistică, a cărei contravaloare clientul meu s-a obligat să o suporte.
I-am mai explicat, profitând de prilej, faptul că legislaţia în domeniu e „varză”, nefiind adaptată schimbărilor rapide care au loc în domeniu, de aceea o expertiză tehnică nu putea fi dispusă, ci una criminalistică.
M-a ascultat cu interes, se observa că nu e în temă cu subiectul, i-am depus şi în scris cererea şi am aşteptat rezultatul. Care a venit printr-o ordonanţă datată 16.03.2022, dar primită de mine la finele lunii (antedatarea lucrărilor, care în limbaj strict juridic se cheamă fals intelectual, e „boală veche” în Parchete…), şi prin care solicitarea făcută a fost – cum altfel? – respinsă.
În esenţă, se reţine că „efectuarea expertizei imaginilor înregistrate de aparatul radar la data de 30.05.2017 nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii în cauză, respectiv percepţia celor două organe de poliţie asupra vitezei înregistrate de autoturismul condus de persoana vătămată(…)”.
E limpede că motivarea e „paralelă” cu procedura penală!
Obiectul probaţiunii este definit de art. 98 C. pr. penală şi are în vedere, în primul rând, demonstrarea existenţei/inexistenţei infracţiunii şi, în caz afirmativ, săvârşirea ei de către cel vizat.
Cu alte cuvinte, obiect al probaţiunii în cauză nu este, la modul propriu, „percepţia celor doi poliţişti” (că era absurd să spună că mint!), ci fapta penală imputată, dovedită cu expertiza extrajudiciară!
Am formulat plângere și împotriva acestei respingeri la prim-procurorul Nicolae Argeşanu, am invocat jurisprudenţa CEDO, conform căreia folosirea mijloacelor de probă ştiinţifice, cum este expertiza, trebuie promovată etc.
Am exemplificat în plângerea adresată faptul că, în cazul unui alt fost client de-al meu, dl C.R.L., acelaşi procuror Marius Ştefan respinsese cererea de efectuare a unei expertize medico-legale cu privire la certificatul medico-legal eliberat acestuia de SML Argeş („lovire cu sau de corp dur”), motivat de împrejurarea că un martor al cauzei l-ar fi auzit pe C.R.L. când spunea că, atunci când fugea, s-a împiedicat şi, căzând pe asfalt, şi-a rupt piciorul!
Citește și Avocat Gheorghe Ionescu: „Căruţa cu proşti s-a răsturnat nu doar la Caracal”
Motivare ilegală, folosită de procurorul Marius Ștefan pentru a da NUP (era prin 2012…).
Am zis „motivare ilegală” întrucât colaborasem cu un expert medico-legal, gradul I, din cadrul INML Bucureşti, doctor în medicină, care în „Opinia expertală” întocmită exclusese în totalitate căderea şi lovirea de plan dur, singura posibilitate fiind lovirea activă, directă!
Am mai explicat prim-procurorului că CEDO a statuat în acest caz, prin Hotărârea din 15.06.2016, că fusese încălcat art. 3 din Convenţie, atât în sens material, cât şi în sens procedural, prin lipsa unei anchete efective, iar Statul Român a trebuit să-i plătească lui C.R.L. suma de 12.000 euro cu titlu de daune morale, plus vreo alte 2.000 şi ceva de euro cu titlul de cheltuieli de judecată. Iar banii plătiți de statul român în astfel de cazuri sunt bani publici, ai cetățenilor români, ai fiecăruia dintre noi, la urma urmei.
Credeţi că a priceput ceva reprezentatul de frunte al justiției? Nimic, a respins plângerea cu motivarea că în cazul C.R.L. a fost vorba despre art. 3 din Convenţie (tratamente inumane, degradante – n.m.av.I.Gh.), iar cu poliţiştii e alt gen de speţă. Niciun cuvânt despre susţinerile mele referitoare la expertiză, căci despre aceasta era vorba, în esenţă.
Aştept cu interes să mă înştiinţeze d-ra procuror Cîrstea să asist la audierea unui martor căruia cei doi poliţişti cercetaţi i-au povestit cum au văzut ei afişată viteza de 79 km/h, când maşina pe care o conduceau s-a întâlnit cu cea condusă de P.C.!
Pentru că, potrivit concepţiei unor procurori de genul celei în cauză, şi în secolul XXI justiţia română tot „la mâna martorului” trebuie să fie… „Ce ne trebuie nouă expertize? Sunt bune numai să ne încurce!”
###
Mă simt dator să definesc termenul „Creșa cu Dumnezei”: Este cunoscut faptul că unii magistrați (procurori sau judecători) cred, afirmă și se comportă ca atare, că sunt (cel puţin!) egalii lui Dumnezeu atunci când soluționează un dosar. Iar acum s-a ajuns în situația aberantă ca și magistrați foarte tineri, care într-un fel reprezintă „creșa” magistraturii, să creadă că au ieșit direct Dumnezei de pe băncile Institutului Naţional al Magistraturii…
Într-un număr viitor voi vorbi despre ce anume cred eu că poate perverti mintea unui tânăr procuror, cum e d-ra Cîrstea, până acolo încât să nege chestiuni evidente ca lumina zilei. De asemenea, voi vorbi despre criteriile care cred eu că stau la baza promovării celor din „Creşa cu Dumnezei” în funcţii de conducere…
10.05.2022
Av. Gh. Ionescu – John
Citește și La Parchetul Costeşti, Poliţia Stolnici pute a corupţie de la o poştă!
0 Comentarii