Un caz controversat repus pe tapet de avocatul Gh. Ionescu-John: ”Justiţia penală argeşeană se va însănătoşi vreodată?”

de | 9.01.2020 13:51 | Dezvăluiri

Cunoscutul avocat din Baroul Argeș Gh. Ionescu-John, fost procuror cu o îndelungă experiență în cadrul Parchetului, iese din nou în spațiul public cu o dezvăluire despre ce se întâmplă, și nu e deloc în regulă, în măruntaiele sistemului de justiție, pe axa Poliție-Parchet-Instanţe de Judecată. Domnia sa vine și cu un caz concret, doar în aparență banal, contestarea unei amenzi pentru depășirea vitezei legale în trafic. Însă, pe fond, cazul e foarte grav, fiindcă ridică o serie de întrebări pertinente și țintite, sprijinite pe documente, despre obiectivitatea justiției argeșene atunci când e vorba să soluționeze o plângere penală împotriva unui polițist care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, e reclamat că ar fi săvârșit cinci infracțiuni, inclusiv cea de abuz în serviciu. Și cum procurorii însărcinați să soluționeze plângerea, apoi și judecătorii desemnați să judece cazul pun toți umărul, într-un efort colectiv, să scape pielea polițistului, ignorând probe evidente depuse la dosar de către avocat. Vă prezentăm în continuare materialul trimis pe adresa redacției de către avocatul Gh. Ionescu-John.

„Judecătorul admite plângerea, dar «uită» să observe esențialul!”

„Aş dori, cu îngăduinţa redacţiei, să aduc la cunoştinţa cititorilor săptămânalului dv. cele întâmplate în continuarea evenimentelor descrise în articolul «Prim-procurorul Marius Ştefan este unul dintre componenţii Statului paralel», aflat în nr.1294, aferent perioadei 15-21.05.2019.
În esență, articolul respectiv arăta cum în ziua de 30.05.2017, P.C. (clientul meu) conducea un Cielo pe DN 65 A, în interiorul localităţii, când a fost oprit de un echipaj de poliţie rutieră, iar agent-şef adjunct Crânguş Gheorghe-Daniel îl înştiinţează că a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 79 km/h în localitate! Degeaba îi explică P.C. că nu avea această viteză, poliţistul încheie un proces-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională, în care consemnează negru pe alb viteza menţionată, sancțiunea de 580 lei amendă şi câteva puncte de penalizare!
Chiar în seara zilei respective P.C. a depus la comandantul Poliţiei Costeşti o plângere în care denunţa comportamentul abuziv al poliţistului, comportament detaliat în plângeri ulterioare; s-a format un dosar penal, instrumentat, iniţial, la nivelul Parchetului Judecătoriei Costeşti şi preluat, ulterior, la nivelul Parchetului Tribunalului Argeş.
Relatarea se oprise la momentul în care am prezentat judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Costeşti, d-ra Olaru Diana-Elena, ce avea spre soluţionare dosarul 994/214/2019, format ca urmare a plângerii depuse împotriva soluţiei de clasare, o expertiză tehnică extrajudiciară care demonstra contrariul a ceea ce scrisese poliţistul Crânguş Daniel în procesul-verbal de contravenţie. Mai exact, expertiza tehnică extrajudiciară arăta că şoferul în cauză nu circulase cu 79 km/h, ci cu o viteză cuprinsă între 47-53 km/h!
Plângerea de care aminteam cuprindea critici distincte referitoare la toate cele 5 infracţiuni imputate poliţistului, printre care cel mai aspru pedepsite erau cele vizând infracţiunile de abuz în serviciu comise de poliţistul Crânguş Gheorghe-Daniel, pe de o parte prin sancţionarea nelegală a lui P.C., iar pe de altă parte prin neluarea măsurilor necesare în vederea identificării şi sancţionării contravenţionale a adevăratului vinovat! Cu ocazia dezbaterilor în fond asupra cauzei, i-am solicitat d-rei judecător Olaru ca, admiţând plângerea şi desfiinţând soluţia de clasare, să trimită dosarul spre reanchetare, indicând procurorului dispunerea şi efectuarea unei expertize judiciare privind stabilirea vitezei în funcţie de înregistrarea radar.
D-ra judecător Olaru se preface însă că nu pricepe care e problema esenţială, adică admite plângerea, însă dispune procurorului efectuarea doar a următoarelor acte de urmărire penală: confruntarea martorilor şi a persoanei vătămate şi verificarea înregistrării SNUAU 112. Aceste acte vizau însă, în mod exclusiv, doar acuzaţia de purtare abuzivă a poliţistului Crânguş cu ocazia întocmirii procesului-verbal, când nu l-a lăsat pe P.C. să consemneze personal obiecţiunile sale în actul respectiv.”

„Niciun cuvânt despre infracțiunile de abuz în serviciu”

”Despre restul criticilor, pentru celelalte patru infracţiuni, dintre care două de abuz în serviciu, NICI UN CUVÂNT! Reîntors la Parchet, dosarul este repartizat aceluiași procuror Nanu. Reamintim și că acesta a intrat în corpul magistraților fiind fost poliţist.
Cererea de recuzare a acestuia, motivată de împrejurarea că şi-a exprimat deja opinia în legătură cu speţa, e respinsă de prim-procurorul Marius Ştefan. Am depus şi la dosarul de urmărire penală expertiza extrajudiciară, solicitând procurorului de caz dispunerea unei expertize judiciare de data aceasta, care să lămurească definitiv problematica vitezei. Și această cerere a fost respinsă, cu motivarea că «judecătorul a dispus doar confruntarea martorilor şi a persoanei vătămate şi verificarea înregistrării SNUAU 112»!
În opinia mea, această motivare s-a făcut în pofida principiului înscris în art. 5 Cod proc. pen., conform căruia scopul procesului penal este AFLAREA ADEVĂRULUI! Bineînţeles că, pentru a fi consecvent cu propria opinie, exprimată în prima soluţie, procurorul Nanu Vladimir a dispus din nou clasarea cauzei. Însăşi exprimarea procurorului denotă cel puțin neatenție: «…faptele de abuz în serviciu nu există, respectiv nu este prevăzut de legea penală…». Fără comentarii!
În privinţa sancţionării nelegale a clientului meu, procurorul afirmă senin: «Astfel, la dosar nu există nici un mijloc de probă din care să reiasă că agentul de poliţie Crânguş Daniel şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu consecinţa producerii unei vătămări a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei vătămate P.C.».”

„Procurorul vorbeşte de «culpă gravă», deși legea nu definește termenul!”

„Însă procurorul Nanu a uitat de procesul-verbal întocmit anterior chiar de domnia sa, în care consemna că «la ora 17.17.06, frame 2482, aparatul radar indică o viteză de 79 km/h, iar în înregistrare nu apare niciun autoturism». Păi, dacă nu apare niciun autoturism care să fi mers cu viteza de 79 km/oră, pe ce s-a bazat polițistul Crânguș când a constatat în procesul-verbal că dl. P.C. (clientul meu) a condus autoturismul lui cu această viteză, faptă pentru care l-a amendat contravenţional?
Se mai arată în ordonanţă: «Mai mult decât atât, în lipsa unei culpe grave, care să denote că agentul de poliţie a acţionat cu rea-credinţă, doar instanţa de judecată poate să cenzureze sancţiunea contravenţională aplicată, pe calea unei plângeri contravenţionale». În opinia mea, iarăşi se face de ruşine procurorul şi dovedeşte că nu stăpâneşte ABC-ul dreptului penal! Cum să vorbeşti de «culpă gravă» când legea nu defineşte acest termen? Întreaga frază este, de altfel, o veritabilă inepţie juridică!
Am relevat procurorului printr-un memoriu că, deşi există sentinţa pronunţată de d-na judecător Grigore Cristina Elena, care i-a respins plângerea contravenţională lui P.C. (fiind singura persoană care «a văzut» în înregistrarea cu pricina că autoturismul condus de clientul meu circula cu 79 km/h), există şi art. 28, alin. 2, Cod proc. pen., care arată că «hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia». Degeaba, vorba maestrului Tudor Gheorghe…”

„Ce se întâmplă în justiţia penală argeşeană?”

„Și această a doua soluţie de clasare, în termen legal, am atacat-o la prim-procuror Marius Ştefan, însă au trecut cca. 2 luni și nu am niciun răspuns, deşi, potrivit legii, procurorul este obligat să o rezolve în 20 zile. Multe, foarte multe nereguli în legătură cu acest caz din justiția penală argeșeană; şi e numai unul din zecile, poate sutele de cazuri cu probleme grave de aplicare a legii… Colac peste pupăză, d-na judecător Grigore, care vede ceea ce nu există, a avansat de la Judecătoria Costești la Tribunalul Argeș, Secția penală.
Alte nereguli: am cerut cheltuieli de judecată de 3.100 lei, din care 2.100 lei onorariu expert tehnic extrajudiciar şi 1.000 lei onorariu avocat, însă prin încheierea finală din 07.06.2019, prin care admite plângerea, jud. Olaru se face că plouă şi nu acordă deloc cheltuieli de judecată (cum să plătească poliţistul abuziv?).
Ce se întâmplă în justiţia penală argeşeană, după cum rezultă din cele de mai sus, e de neconceput! Mă întreb: cum, când, unde, în ce condiţii s-au întâlnit/au luat legătura/au comunicat procurorul Nanu, judecătoarele Grigore şi Olaru, poliţistul Crânguş, ca să pună la cale mârşăvia (nu pot să-i spun altfel!) descrisă mai sus? Nu le-o fi frică de Dumnezeu?
Ceea ce este, iarăşi, cu adevărat GROAZNIC, e că d-ra judecător Olaru e foarte tânără, în jur de 30 de ani. Dacă de acum se comportă, ca magistrat, de asemenea manieră, ce se va întâmpla cu ea peste 15-20 de ani, când va ajunge judecător suprem fie la Curtea de Apel Piteşti, fie la ÎCCJ?
Ce se va întâmpla cu justiţia penală argeşeană, cu asemenea exemplare – jud. Grigore Cristina Elena, jud. Olaru Diana-Elena, procuror Nanu Vladimir, prim-procuror Marius Ştefan?”
Av. Gh. Ionescu-John

N. red. Redacţia le reaminteşte magistraţilor vizaţi de prezentul material că, potrivit art. 19 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, „judecătorii și procurorii își pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmații defăimătoare la adresa lor”.
Aşa cum am făcut-o şi în trecut, aşteptăm cu interes dreptul la replică!

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii