# Jurnalul de Argeș solicită reaudierea liderului sindical Mircea Bărbuceanu (inventator) de la Universitatea Pitești, a lui Gheorghe Axinte (Argecom, lector și inventator!) și a pârâtului pentru mărturie mincinoasă Șuțan Claudiu, profesor și inventator
V-am mai relatat cu puțin timp în urmă despre un referat al unui polițist conținând propunerea de clasare a plângerii penale formulate de către SC Jurnal C&G SRL, adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești împotriva liderului SLUP, Mircea Bărbuceanu și remisă spre soluționare Secției 3 de Poliție Pitești. Concret, Jurnalul de Argeș solicitase efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, în cadrul unui proces civil care s-a derulat pe rolul Judecătoriei Pitești. Povestea dintre sindicalistul șef Mircea Bărbuceanu și Jurnalul de Argeș este veche și de notorietate. În speța respectivă era vorba despre un dosar civil referitor la faptul că am fost înlăturați abuziv (din toată presa argeșeană doar Jurnalul de Argeș nu a fost selectat!) de la mediatizarea ofertei educaționale a Universității Pitești în anul 2013. În opinia noastră, faptul s-a întâmplat ca urmare a unei campanii de denigrare a Jurnalului de Argeș prin intermediul mai multor pseudo-informări trimise prin e-mail de liderul sindicatului SLUP către cele câteva sute de angajați din Universitatea de Stat din Pitești. Făcând pe „niznaiul” și uitând că le-a recunoscut în scris în instanță, acum cel acuzat l-a luat pe „Nu” în brațe, cum că n-ar fi avut nicio legătură cu respectivele informări.
Episodul 1. Mama Omida, polițist la Secția 3
Ca într-un banc cu… milițieni, agentul șef adj. de poliție Rotaru Sorin, de la Secția 3 Pitești, însărcinat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești să afle dacă martorul Bărbuceanu Mircea, liderul Sindicatului (SLUP) de la Universitatea Pitești, a mințit sau nu, sub prestare de jurământ, în instanță, într-un proces de la Judecătoria Pitești având ca obiect pretenții, între Jurnalul de Argeș și Universitatea Pitești, a aflat și a consemnat în referat ce s-a întâmplat într-un (nota bene!) alt proces, care s-a desfășurat la Vâlcea. Iar cu referire la dosarul care avea legătură cu cauza, cel de la Judecătoria Pitești, dintre Jurnalul de Argeș și Universitatea Pitești, având ca obiect pretenții, organul de cercetare penală agent șef adj Rotaru Sorin constată că are ca obiect „partaj”. Se înțelege că divorțul fusese înainte, că după divorț vine partajul. Judiciaristul nu se oprește însă aici cu șirul erorilor pentru că, în continuare, tot în dosarul care are legătură cu cauza, dl polițist o comite rău de tot. Precum „mama Omida”, în referatul de clasare a cauzei a scris: „Având în vedere materialul probator existent la dosar rezultă faptul că autorul (Mircea Bărbuceanu – n.r.) își menține atât declarația de martor dată în fața instanței de judecată în dosarul civil nr 9392/280/2014 al Judecătoriei Pitești cât și cea din fața notarului public autentificată sub numărul 1177/29.05.2017”. Să reținem că polițistul judiciarist Rotaru Sorin a scris asta în data de 21.02.2017. Carevasăzică cu peste trei luni înainte ca domnul Bărbuceanu să „se jure” în fața unui notar care nu există în dosar. Amintiri din viitor… am zice noi, ca să fim în concordanță cu veleitățile de scriitor SF ale liderului sindical. Este limpede că cercetarea penală la Secția 3 de poliție Pitești, condusă de cms șef Mihai Neagoe, e ca la piață când cumperi un pepene fără să-l încerci. Dacă ai noroc să pice dosarul la agentul șef adj. Rotaru, în referatul final poți să citești chiar și Tatăl Nostru, iar dacă n-ai noroc…
Episodul 2. Subcomisarul Tomescu face cu legea ce vrea el
Însă țineți-vă bine, că romanul cu aberații SF (deocamdată nu zicem ilegalități) cu polițiștii de la Secția 3 nu se încheie aici, ci continuă cu episodul doi. Avocatul Jurnalului de Argeș, dl Irinel Pisicaru, a solicitat, săptămâna trecută, reaudierea martorilor Ghe Axinte (magnat, lector univ și inventator!), Mircea Bărbuceanu (sindicalist șef și inventator) și a pârâtului lector univ Șuțan Claudiu, din cauza neregulilor din cursul anchetei efectuate de subcomisarul Tomescu, polițist la secția 3, condusă de cms șef Neagoe. Polițiști aflați în subordinea poliției județene care e condusă de ditamai chestorul Ispir. Având în vedere că, după neseriozitatea (nu zicem nici prostie nici abuz) dovedită în primul caz de către agentul șef adj Rotaru Sorin am scris un articol în Jurnalul de Argeș, fără a da numele polițistului, doar atrăgând atenția ca polițiștii să-și facă meseria așa cum zice legea și cum au învățat în școala de poliție. Sau în școala de miliție, în cazul prietenului Jurnalului de Argeș, chestorul Ispir. Chestorul Ispir a primit personal dovada neseriozității muncii efectuate de polițistul Rotaru. Ne așteptam ca în dosarul următor, aflat în cercetare tot la secția 3, la subcomisarul Tomescu, profesionalismul să fie cuvântul de ordine. Pentru că și ziariștii sunt cetățeni ai României, cu aceleași drepturi în fața legii cu ale ministrului Carmen Dan și ale șefului PSD Liviu Dragnea și ale sindicalistului șef Bărbuceanu și ale preotului Pomohaci. Sau, dacă în școala de miliție dl chestor Ispir a învățat altfel, să ne spună și nouă, ca să ne conformăm, la rând cu toată lumea din țara asta. Nu vrem abuzuri, nu vrem favoruri, vrem doar ca polițiștii care îl cercetează pe profesorul Bărbuceanu să nu se mai uite la el cu gura căscată când acesta debitează veșnica aberație că a luat 10 în facultate la nu știu câte materii și că profesorii au nevoie de respect. Adevărat, dar și polițiștii au nevoie de respect și ziariștii și toți oamenii. O singură condiție se pune, să-l merite. Cu vrăjeala asta că a avut 10 la armetică și-a bătut joc de toți rectorii din Universitatea Pitești și de cei mai mulți dintre profesorii demni de respect. Vrem ca polițiștii să-i spună, respectuos, că foile matricole din facultate nu au legătură și nici nu scuză nicio infracțiune, așadar nici pe cea de mărturie mincinoasă, adică minciuna sub jurământ, în instanță. Sperjur, pentru care a plătit chiar și Bill Clinton, președintele Americii.
Alte nereguli, mai grave, le puteți găsi în cererea de reaudiere.
CĂTRE, SECȚIA 3, POLIȚIE PITEȘTI
Dosar 4526/P/2016
În atenția D-lui. Subcomisar Tomescu
Subsemnatul PISICARU IRINEL, în calitate de apărător în dosarul pendinte, în temeiul art. 93 c.p.p, formulez:
CERERE DE REAUDIERE
A. a martorului BARBUCEANU MIRCEA, audiat în data de 19.07.2017, în cadrul acestui dosar.
Vă readuc la cunoștintă că în urma audierii s-au identificat o serie de neregularități, pe care va solicit a fi remediate în procedura reaudierii, după cum urmează:
1. Nu mi-a fost acordată posibilitatea să adresez următoarele întrebări martorului, relevante pentru aflarea adevărului:
– cum se numește medicul de familie al martorului;
– de când este în evidențele acestui medic și dacă în prezent se mai află în evidențele aceluiași medic de familie;
– cum își explică faptul că are stabilit acelasi diagnostic cu cel al soției;
– dacă în prezent mai merge la control la medicul psihiatru.
2. Nu a fost consemnată o anumită parte din declarația martorului, relevant în accepțiunea noastră și refuzată a fi consemnată, deși s-a solicitat expres acest lucru.
Declarația martorului a fost notată de subsemnatul la acel moment și avea următorul conținut:
”Acesta (Axinte) a făcut multe lucruri gratis pentru Universitate la solicitarea mea pentru că era normal ca cei ce fac afaceri cu Univesitatea să realizeze și lucruri gratis, și era normal să fie trecut pe brevetul de invenție”
Menționez că am refuzat semnarea declarației martorului tocmai pentru situația sesizată.
Față de aspectele menționate vă rog sa admiteți cererea formulată dispunând readministrarea probei, care urmează să fie înregistrată prin mijloace tehnice audio video.
B. Reaudierea martorilor Axinte Gheorghe și Sutan Claudiu, în condițiile în care am fost anunțat despre efectuarea acestor acte de urmărire penală, în aceeași zi, cu o oră, respectiv 30 de minute înainte de efectuarea actului procedural, fapt ce a condus la imposibilitatea obiectivă de a participa la administrarea probei.
Faţă de această stare de fapt, consider că prin nerespectarea dreptului efectiv la apărare s-a produs o vătămare drepturilor părții pe care o reprezint, invocând nulitatea actelor de urmărire penală, potrivit dispoziţiilor art. 282 alin. 1, 2 Cod procedură penală, nulitate ce a fost invocată în condiţiile art. 282 alin. 3 şi 4 lit. a Cod procedură penală, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, ceea ce impune refacerea urmăririi penale, deoarece în contextul concret al cauzei, efectuarea actelor de urmărire penală, respectiv administrarea mijloacelor de probă arătate în lipsa apărătorului sunt încălcări ce atrag refacerea urmăririi penale cu efectuarea actelor de urmărire penală, cu respectarea dreptului la apărare în condiţiile prevăzute de lege”.
Episodul 2 bis. Evitarea avocatului s-a dovedit o greşeală
Pentru ca cititorii să înțeleagă de ce era necesar demersul avocatului de aflare a numelui medicului de familie al lui Bărbuceanu Mircea, vă spunem că acesta a depus în instanță pentru dovedirea prejudiciului, la Râmnicu Vâlcea, două acte medicale, pentru el și soție, că ar suferi amândoi de „Sindrom depresiv persistent”, documente evident neadevărate, întrucât sunt semnate de dr. Plutu Olga, medic specialist medicină generală – Pediatru la Băiculești. Bunul simț – nu competența lipsă, ar fi trebuit s-o determine pe dr. Plutu Olga din Băiculești, medic generalist pediatru, să se cenzureze în a pune diagnostic în psihiatrie. Aceste două acte medicale false au contribuit decisiv, alături de declarația de martor a profesorului Șuțan, pentru obligarea pârâtului Jurnalul de Argeș la plata a 40.000 de lei daune morale pentru reclamantul inventator Mircea Bărbuceanu (care nu știe cum se numește singura lui invenție!) și 10.000 de lei pentru reclamantul inventator Gigi Axinte (pe care acesta i-a „dăruit” lui Mircea Bărbuceanu, la casa notarială a fiicei lui Adrian Miuțescu). Vom reveni.
0 Comentarii