Săptămâna trecută, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a organizat un eveniment notabil pentru publicul argeșean. Aflată pentru prima oară la Pitești, psihologul și scriitorul Aurora Liiceanu a susținut o conferință despre „Lumea în prezent – neliniștea și dilemele psihologilor”.
A definit perioada în care trăim ca pe o „dihonie”
„Psihologul Aurora Liiceanu este acel tip de intelectual care coboară din turnul de fildeş, care simte necesitatea de a comunica cu oamenii într-o perioadă cu multe nelinişti şi dileme. Întrebările care ne frământă şi la care Aurora Liiceanu încearcă să ne ofere un răspuns sunt următoarele: Mai funcţionează familia românească? Mai are românul vocaţia viitorului? Mai are omul o şansă într-o lume din ce în ce mai globalizată şi mai globalizantă, în care identitatea personală în cadrul identităţii comunitare nu se mai simte? Spre ce ne îndreptăm? Dilemele psihologilor, ale sociologilor, ale psihiatrilor sunt, de fapt, ale tuturor celor care au înţelepciunea necesară de a iniţia un demers introspectiv”, a declarat gazda acestei conferințe, Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș.
Aurora Liiceanu, a purtat un dialog cu cei prezenți pe marginea a ceea ce se întâmplă în societatea românească, a frământărilor și a dilemelor cu care se confruntă psihologii, dar și noi, oamenii obișnuiți. Și pentru că îi plac cuvintele foarte mult, aceasta a încercat să răspundă la mai multe întrebări legate de frământările lumii în care trăim. A definit perioada în care trăim ca pe o „dihonie” – în care toată lumea e plină de dileme, de confruntări, în care toate valorile sunt date peste cap, o societate în care nu mai există frontiere și în care ne confruntăm cu foarte multe mutații psihologice.
Conferinţa s-a axat și pe schimbările rapide care se derulează la nivel global şi care ne fac să ne punem o grămadă de întrebări, unele parcă fără răspuns. Dacă înainte limbajul nostru era centrat pe binaritate: alb – negru, frumos – urât, bărbat – femeie, rău – bun, acum avem foarte multe nuanțe de gri. Aceste nuanțe apar peste tot pentru că nu mai există frontiere.
„Să încercați să nu muriți, să fiți curioși”
Trăim într-o societate în care există conflicte între cupluri, părinți și copii, prieteni, „timpul” are altă valoare, fetele vor să fie cât mai repede femei, acum poți fi mamă la 67 de ani sau la 8 ani, mulți dintre noi vorbesc fără cuvinte, iar părinților le e foarte greu să-și pregătească copiii pentru viitor, nu mai știu ce să le spună copiilor despre ceea ce-i înconjoară, și nu știu dacă să-i ajute să fie „premianți la școală sau repetenți în viață”.
Totodată, Aurora Liiceanu, caracterizându-se „mizerabil de obișnuită”, ne-a mai spus că nu mai avem nuanțe lingvistice și emoționale și o să ajungem să vorbim onomatopeic, suntem fascinați de „urât”, de „negativ”, pentru că lucrurile acestea au un impact mai mare asupra memoriei noastre, că din cauza virtualului care de multe ori ne domină viața, într-un fel sau altul, suntem persoane publice și parcă toți vor să fie celebrii sau eroi.
„Sfinţii, martirii şi eroii sunt dincolo de bine şi de rău, iar un om cu handicap este dincoace de bine şi de rău. Noi, ceilalţi, suntem între bine şi rău”, a afirmat Aurora Liiceanu.
Cu cuvinte simple și pragmatice, pe înțelesul publicului, a încercat să descrie lumea din ce în ce mai complicată în care trăim, concluzionând „că ceva se schimbă, că ceva pluteşte în aer”, lăsând în același timp deschise interpretările. „Să încercați să nu muriți, să fiți curioși”, a mai spus Aurora Liiceanu la finalul acestei conferințe.
Miruna Matei
0 Comentarii