Conducători penibili. Şefii Câmpulungului refuză onorurile post-mortem pentru un fost decan muscelean

de | 9.07.2015 07:08 | Actualitate

La mijlocul acestei luni vor avea loc Zilele Municipiului Câmpulung, manifestări care, în cadrul festivităţii oficiale, nu vor include şi ceremonia acordării titlurilor de Cetăţean de Onoare. A existat o propunere în acest sens, însă au intervenit orgolii şi o nejustificată reţinere, deşi personalitatea vizată de acordarea onorurilor este un fost profesor universitar şi decan de facultăţi. Însă ceea ce a surprins cel mai mult a fost faptul că propunerea nici măcar nu a ajuns pe masa consilierilor locali pentru a fi supusă votării.
Constantin Ciotei (foto) este un nume recunoscut şi apreciat nu numai în Câmpulung şi zona Muscel. Ctitorul Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe din cadrul Universităţii “Spiru Haret” a fost cel care a realizat în ultimele decenii mai multe cercetări şi studii despre mediul de afaceri şi posibilităţile de dezvoltare ale Muscelului, fiind şi coautor al unei impresionante monografii a municipiului Câmpulung. Decedat anul trecut, la vârsta de 77 de ani, profesorul universitar doctor Constantin Ciotei a fost şef de catedră şi decan la Universitatea Piteşti şi Universitatea “Spiru Haret”, dar şi cercetător ştiinţific principal în cadrul unui institut patronat de Academia Română. Recunoaşterea activităţii sale didactice, ştiinţifice şi manageriale s-a făcut şi prin primirea multor distincţii. Toate acestea nu au contat pentru autorităţile locale din Câmpulung, astfel că propunerea ca Ciotei să primească titlul de Cetăţean de onoare post-mortem a fost uitată prin sertare, deşi trebuia să devină proiect de hotărâre inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local din 30 iunie.

Naghi şi Ciotei, pe lista neagră a aleşilor locali

În mod neoficial, reticenţa autorităţilor câmpulungene este cauzată de calitatea de dinainte de Revoluţie a profesorului Ciotei, aceea de şef al comerţului local. Stricteţea cu care el a condus fosta Întreprindere Comercială de Stat Mixtă Câmpulung a făcut ca imediat după 1989 să fie contestat, vânătoarea de vrăjitoare de atunci ducând chiar la demiterea sa. A fost momentul în care Constantin Ciotei a început un alt drum. După doi ani de activitate de cercetare la Institutul de Cercetări Comerciale din cadrul Ministerului Comerţului, el şi-a început cariera didactică, înfiinţând o facultate la Câmpulung, unitate de învăţământ care a ajutat mii de musceleni în carieră. Situaţia lui Ciotei este, într-un fel, asemănătoare celei în care s-a aflat fostul director de la ARO, Victor Naghi. Propus de către “Evenimentul muscelean” pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare, legendarul director a rămas fără distincţie pe motiv că a fost comunist. Calitatea de fost membru al PCR nu a contat, însă, în cazul lui Nicolae Văcăroiu (onorat în 2001).
Oricum, cel mai grav aspect al cazului Ciotei îl constituie refuzul autorităţilor de a prezenta propunerea în şedinţă de consiliu, lucru subliniat şi de iniţiatori. Că votul în plen ar fi fost favorabil sau defavorabil profesorului Ciotei, asta ar fi fost o altă problemă!

Propus de personalităţi

Propunerea ca fostul profesor universitar doctor să primească, post-mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpulung a venit din partea a cinci personalităţi muscelene. Fostul comandant al garnizoanei, generalul în rezervă Nicolae Popescu, fostul director al BRD, Ion Ciurea, decanul Facultăţii de Contabilitate şi Finanţe din cadrul Universităţii „Spiru Haret”, Odi Mihaela Zărnescu (în numele cadrelor didactice de la Facultate), economistul Ion Stăncescu şi inginerul Mihai Constantin, fost consilier municipal, sunt cei care au semnat cererea înaintată Consiliului Local în scopul omagierii memoriei lui Constantin Ciotei.

Nebunia din Primărie

Ca de obicei, clarificarea situaţiei din partea Primăriei este un lucru imposibil de realizat. Primarul interimar Liviu Ţâroiu spune că la el nu a ajuns nimic, deci nu avea ce să pună pe ordinea de zi a şedinţei. Pentru detalii a indicat biroul secretarului Nicolae Ghinea. Acolo se poate afla faptul că cele două comisii de specialitate care se ocupă de propunerile pentru cetăţeni de onoare au fost informate, dar nu au întocmit materialele necesare obţinerii unui raport asupra proiectului de hotărâre. Unul dintre preşedinţii comisiilor respective este chiar viceprimarul interimar, Bogdan David. Numai că el susţine că totul a fost blocat de către secretar, în niciun caz de consilierii din comisii. Circul acesta care face din Primăria Câmpulung o casă de nebuni nu s-ar fi sfârşit prin (re)luarea la rând a birourilor celor trei capete întunecate, aşa că totul s-a încheiat, rămânând doar cu concluzia că orgolii personale, dezinteresul faţă de solicitările cetăţenilor şi ignoranţa nu vor linişti situaţia din Câmpulung.

Situaţie penibilă anul trecut

În vara lui 2014 au fost făcute şase propuneri de cetăţeni de onoare, patru fiind acceptate, prin vot, de către consilierii locali. Unele dintre acestea au constituit dubluri ale unor iniţiative eşuate anterior (Marcel Pavel a “picat” în 2008, dar a fost onorat în 2014). Scandalul a pornit după ce a fost refuzată propunerea avându-l ca subiect pe Ovidiu Lipan Ţăndărică. Iniţiatorul omagierii cântăreţului a fost Norris Măgeanu, nepotul celebrului pălărier declarând despre consilierii câmpulungeni că sunt o “şleahtă de netrebnici”. Delirul lui Norris şi prietenia sa cu fostul primar Călin Andrei au făcut ca penibilii aleşi ai Câmpulungului să accepte repunerea în discuţie a propunerii, astfel că Ţăndărică a devenit Cetăţean de onoare.
Cătălin Ion Butoiu

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole


Loading RSS Feed