Concepția de sine este o structură complexă psihologică, care include un șir de componente: conștientizarea identității personale, a eu-lui propriu, conștientizarea particularităților și calităților psihice și a unui sistem de autoaprecieri social-morale.
Toate aceste elemente sunt legate între ele atât funcțional, cât și genetic, dar nu se formează în același timp.
Germenii identității apar la sugar atunci când el începe să diferențieze senzațiile provocate de obiectele externe de senzațiile provocate de propriul corp. Imaginea eu-lui se manifestă la aproximativ 3 ani, atunci când copilul începe să folosească corect pronumele personale. Conștientizarea calităților psihice și autoaprecierea încep să aibă valori în adolescență.

Aceste componente sunt interdependente și îmbogățirea uneia modifică tot sistemul.
Imaginea corporală începe să fie percepută într-o nouă modalitate la adolescenți. Sunt foarte pretențioși la exteriorul lor și neliniștiți în ceea ce o privește. Devin importante acele calități de care, în percepția lor, depind prestigiul și popularitatea.
Mulți dintre ei sunt neliniștiți de statura lor, greutate, coșurile de pe față, rămânerea în dezvoltare, mai ales la băieți, și manifestările sexuale secundare. Toate acestea pot afecta prestigiul printre colegi și prieteni și pot forma sentimentele de inferioritate.

Imaginea corporală este o componentă foarte importantă a identității lor și nu trebuie subestimată de către adulți. Pentru ei este foarte important în ce măsură corpul și exteriorul corespund imaginii stereotip a masculinității și a feminității. În același timp, etalonul frumuseții, în rândul tinerilor, este preamărit și nerealist.
Imaginea eu-lui este complexă: eul real (cum mă văd în momentul de față) și cel dinamic (cum încerc să fiu), cel ideal (cum ar trebui să devin), fantastic (cum aș dori să fiu dacă totul ar fi posibil), plus un șir de alte imagini ale eu-lui.

Divergențele dintre eul real și ideal sunt funcții nu numai ale vârstei, dar și ale inteligenței. La adolescenții cu nivel intelectual dezvoltat, diferența dintre eul real și cel ideal este mai mare decât la cei cu capacități medii. La fel la persoanele creative, la care plasticitatea și independența gândirii sunt combinate cu nemulțumirea de sine și arată astfel fragilitatea eu-lui.
Întâlnirea cu un psiholog vă va da șansa să vă puteți simți în siguranță pentru a vorbi despre tot ceea ce vă stă pe suflet și a crea schimbarea dorită. Este un loc unde poți vorbi despre gânduri și sentimente dificile, pe care altfel te-ai putea simți speriat să le împărtășești cu oamenii din jurul tău. Este un loc unde să te simți înțeles, poate pentru prima dată.
Bogdan Stoian, psiholog Clinica Senex,
www.clinicasenex.ro

Citește și Cum ne revenim după ce am avut Covid-19