Combaterea analfabetismului funcțional este inclusă în premieră în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării

„Prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” reprezintă o prioritate în rândul liniilor de acțiune din educație, potrivit proiectului de Strategie Națională de Apărare a Țării 2025-2030, anunțat miercuri de președintele Nicușor Dan. Documentul menționează problemele acute din educație, de la abandonul școlar la numărul scăzut de absolvenți de universitate, la capitolul „Riscuri și vulnerabilități”.

Proiectul menționează, totodată, că România va implementa politici de educație media, pentru a dezvolta competențele media ca modalități de protejare împotriva dezinformării și pentru implicarea cetățenilor în „realizarea securității naționale”.

Citește și: Video. Noutăți la Pitești în sistemul de e-ticketing

Iar la capitolul Riscuri și vulnerabilități este menționată și performanța slabă a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare.

• Analfabetismul funcțional și nevoia de combatere a acestuia sunt menționate în premieră, explicit, într-un astfel de document. Precedenta Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 folosea altă terminologie, anume „creşterea nivelului de alfabetizare funcţională pentru dezvoltarea gândirii critice şi pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populaţiei în faţa fenomenului de răspândire de informaţii false, care pot avea consecinţe negative pentru securitatea naţională”.

Documentul prezintă separat „amenințările” cu care se confruntă țara, de la acțiunile ostile ale Rusiei la spionaj sau atacuri cibernetice, și „riscurile și vulnerabilitățile” existente. La acest capitol, pe lângă polarizarea politică, presiunile asupra statului de drept sau instabilitatea regională, sunt menționate și problemele legate de educație și cercetare.

„Riscuri și „vulnerabilități” legate de educație, potrivit proiectului de Strategie:

• „Precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală, au impact negativ asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.”

Citește articolul integral pe Edupedu.ro.