Coincidenţe sau imixtiuni în procesul electoral?

Edilul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a spus: „Pot afirma că este extrem de suspect faptul că ANI face comunicate către presă de o asemenea manieră, fără ca mie să îmi fi fost comunicat în mod oficial raportul, iar asta se întâmplă la mai puţin de 48 de ore din momentul în care mi-am anunţat candidatura pentru funcţia de Primar General al Capitalei”. (Sursa foto: facebook / Cristian Popescu Piedone)

 English Version

La nici 48 de ore de când Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, şi-a anunţat public candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei la alegerile locale ce ar urma să aibă loc în iunie odată cu alegerile europarlamentare, Agenţia Naţională de Integritate a emis, ieri, un comunicat de presă în care afirmă că edilul s-a aflat în conflict de interese, când a semnat dispoziţia de numire a ginerelui său (afin de gradul I) în calitate de membru al Comisiei pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări servicii care cad sub incidenţa Legii nr. 550/2002.

„De pe urma acestui fapt, a obţinut un folos material (venituri încasate în anii 2021 şi 2022) în valoare totală de 109.520 lei”, se precizează în comunicatul de presă emis de ANI, care arată că Piedone nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Aproape în acelaşi timp cu comunicatul ANI, Gabriela Firea-Pandele anunţa că Organizaţia PSD Bucureşti a desemnat-o, în unanimitate, drept candidat pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, anunţ care l-a nemulţumit pe coordonatorul de campanie al social-democraţilor, deputatul european Mihai Tudose, fost premier în perioada 29 iunie 2017-16 ianuarie 2018, care a declarat pentru mass-media: „Aceasta este decizia PSD Bucureşti, dar ce se întâmplă la nivel central, este altă discuţie. (…) Păi staţi un pic, hai să mai măsurăm, să mai vedem, nu poate să vină cineva să spună că acela este candidatul pentru că aşa se doreşte. Dacă acel candidat nu iese, mai măsurăm, vedem cum alegem cea mai bună soluţie, soluţia dorită de cetăţeni”.

Tot ieri, Cristian Popescu Piedone a acuzat ANI că i-a îngrădit dreptul la apărare, după ce a anunţat public raportul privind presupusul conflict de interese, înainte de a-i comuna personal decizia. Edilul acuză o serie de ilegalităţi şi, pe lângă procesul de contestare a raportului ANI, a declarat că va da în judecată instituţia pentru manipularea intenţiei de vot, în condiţiile în care raportul a fost făcut public la două zile după ce Piedone şi-a anunţat intenţia de a candida la Primăria Capitalei.

Edilul Sectorului 5 a spus: „Pot afirma că este extrem de suspect faptul că ANI face comunicate către presă de o asemenea manieră, fără ca mie să îmi fi fost comunicat în mod oficial raportul, iar asta se întâmplă la mai puţin de 48 de ore din momentul în care mi-am anunţat candidatura pentru funcţia de Primar General al Capitalei”.

Amintim că primarul Sectorului 5 a fost implicat în dosarul Colectiv, în care a fost condamnat definitiv, în 12 mai 2022, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută la jumătate faţă de condamnarea de 8 ani şi 6 luni de închisoare decisă de Tribunalul Bucureşti. În urma recursului în casaţie depus de fostul edil al Sectorului 4, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au decis în 21 iunie 2023 achitarea lui Cristian Popescu Piedone în dosarul Colectiv şi, implicit, eliberarea lui din închisoare. Imediat acesta a fost repus în funcţia de primar al Sectorului 5 prin decizia prefectului municipiului Bucureşti. Menţionăm că dintre toţi inculpaţii în dosarul tragediei de la Colectiv, care a avut loc în 30 octombrie 2015 şi s-a soldat cu moartea a 68 de persoane, numai Cristian Popescu Piedone a fost achitat şi eliberat de ÎCCJ, ceilalţi inculpaţi rămânând în închisoare după ce le-a fost respins recursul în casaţie.

Nu este prima dată când instituţiile statului, fie ele de forţă sau nu, devin dintr-odată mai active în an electoral, în practică fiind întâlnite mai multe cazuri când i-au scos pe unii politicieni din cursa electorală.

Amintim aici cazul deputatului Ludovic Orban, fost premier şi actual preşedinte al formaţiunii politice Forţa Dreptei, care în anul 2016 a fost scos forţat de DNA din cursa pentru ocuparea funcţiei de primar general al municipiului Bucureşti, mişcare care i-a lăsat culoarul liber aceleiaşi Gabriela-Firea Pandele care a devenit edil al Capitalei. Cercetat de DNA, pus sub urmărire penală pentru fapte de corupţie şi trimis în instanţă, Ludovic Orban a fost achitat definitiv în 5 martie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dar „răul” (imixtiunea politică) fusese făcut. Orban a fost scos din cursa electorală în 11 aprilie 2016 când a fost pus sub control judiciar, iar Gabriela Firea a devenit în iunie 2016 primar general.

Citește și:

• Alarmă falsă! Stelică Crăciun a dat o fugă până la Istanbul, dar s-a întors: „Sunt forţă! Păi, dacă fug eu din ţară, se duce dracu’ tot! Cine se mai bate cu ei?”
• Pe Teodosie l-au dojenit dar pe Bănescu l-au mazilit
• Exclusiv! Rechizitoriul tânărului care l-a omorât pe poliţistul local Condoruş Savaste
• Corina Creţu: Raportul privind protecţia jurnaliştilor împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate, adoptat la Strasbourg

Situaţia s-a repetat în 2019 cu Dan Barna, liderul USR, care candida la prezidenţiale. În urma unei investigaţii jurnalistice efectuate de Recorder şi a unor sesizări primite din partea OLAF, procurorii DNA au deschis un dosar de cercetare penală cu privire la fraudarea fondurilor europene de către Dan Barna, în cadrul unui proiect. Bineînţeles că respectiva cercetare penală s-a încheiat fără ca Barna să fie trimis în judecată, dar impactul pe care ştirea l-a avut asupra alegerilor prezidenţiale a fost enorm, candidatul USR pierzând procente importante în cursa electorală, unde, în ciuda popularităţii partidului său, a obţinut în primul tur al prezidenţialelor doar 15% din voturi, clasându-se pe locul al treilea, fiind depăşit de Klaus Iohannis (37,5%) şi chiar de Viorica Dăncilă (22,7%), aceştia din urmă intrând în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din acel an.

Prin prisma celor trei cazuri de mai sus şi ţinând cont că anul 2024 este unul cu patru rânduri de alegeri – europarlamentare, locale, prezidenţiale şi parlamentare -, se pune întrebarea dacă activitatea febrilă din anii electorali a instituţiilor de forţă ale statului este o simplă coincidenţă sau o imixtiune în procesul electoral.

Articol preluat din Bursa.ro