Claudiu Ionuţ Dumitrescu, profesor de istorie: „Europa rămâne extrem de divizată, chiar dacă se încearcă o unificare politică” (IV)

# Se vor putea armoniza cele două credinţe principale, aflate în continuă luptă pentru putere? Mahomed şi Hristos? Care va fi învingător? Până una alta, în Orient, islamiştii fanatici distrug biserici, împuşcă şi decapitează creştini.
– Religiile monoteiste sunt imposibil de armonizat, dovadă fiind situația din Bosnia – Herțegovina și din Cipru. Și criza din Siria demonstrează că primele victime sunt creștinii chiar din aceeași etnie. Nu există milă din partea celor care cred că sunt adepții dreptei credințe. Omenirea nu poate scăpa de acel blestem vechi conform căruia zeul meu este mai important decât zeul tău, chiar și atunci când se discută de aceeași ființă supranaturală. Cazul cetăților grecești antice este foarte cunoscut. Fanatismul a crescut pe măsură ce s-au impus religiile monoteiste și se observă că există atâtea variante de creștinism și islamism ce se exclud reciproc. Creierele simple nu pot accepta o varietate și vor să vadă doar propriul zeu triumfător. Avem aici dovada unei lipse de evoluție intelectuală, dar marele psiholog francez Gustave Le Bon a demonstrat că masele, implicit popoarele, nu gândesc niciodată. Se folosesc numai de instincte și rațiunea joacă un rol extrem de secundar în evoluția comunităților. Religia nu înseamnă decât o luptă permanentă împotriva creierului superior. Primirea de imigranți nu va duce la o limitare a conflictelor. Armata americană a trecut deja la antrenamente pentru luptele urbane fiindcă a fost anticipată reducerea inamicilor tradiționali și înlocuirea cu forțe mărunte, periculoase prin fanatism și mobilitate. Adică a fost anticipat conflictul fără linii de front, ceva ce se vede azi în Siria. Politicienii europeni au făcut o gravă eroare atunci când au deschis barajele imigrației. Sosiții aduc cu ei urile tradiționale și, practic, motivele de război sunt mutate pe vechiul continent.
# Culturile se vor contopi? Şi ce limbi se vor vorbi?
– Există fenomene de aculturație în funcție de densitatea locuitorilor și, mai ales, de prestigiul populației dominante. Se mențin totuși bariere culturale în urma unor conflicte seculare, un exemplu fiind chiar situația dintre unguri și români. Preluări de tradiții, cuvinte, expresii sau legende se fac însă și dincolo de orice obstacol natural sau politic. Europa rămâne extrem de divizată, chiar dacă se încearcă o unificare politică. Trebuie să treacă sute de ani pentru ca să se producă o apropiere peste barierele istorice.
# Însă, pentru viitorul mai apropiat, mai îndepărtat, să facem apel la exemplele istoriei. Ce a rezultat în urma cuceririi romane a Daciei? Dar din migraţia seminţiilor estice şi nordice în Evul Mediu pe actualul teritoriu al României? S-au impus năvălitorii în geneza poporului român? Unde sunt goţii, hunii, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii?
– Etniile care au invadat Europa în perioada migrațiilor de la sfârșitul Imperiului roman au dispărut din două cauze. Erau puțin numeroase și au fost asimilate treptat de masa autohtonilor. A contribuit la această topire lipsa unor infuzii de sânge proaspăt de origine germanică sau asiatică. Acceptarea religiei catolice a favorizat această integrare și fenomenul a fost accelerat chiar de regii germani, dornici să trăiască precum împărații romani. Dacă s-ar face un temeinic studiu genetic, s-ar constata că aceste populații dispărute există printre europenii de astăzi. Au fost descoperite urme ale hunilor în regiunile estice ale Franței. Situația rămâne acum total diferită. Imigranții sunt numeroși, sosesc cu familiile și au o natalitate extrem de ridicată. De exemplu, marocanii din Spania cresc numeric anual cu peste 25.000 de persoane. Fiind de altă religie și cultură, nu sunt interesați de ideea de integrare.
# Arabii în Peninsula Iberică. Stăpâni în Sevilla, Cordoba, cu un califat care avea ambiţia să-l rivalizeze pe cel din Bagdad? Ce a mai rămas din ei?
– Trebuie să fac o mică corectură. Peninsula Iberică a fost cucerită de populații berbere, cum ar fi astăzi marocanii. Au fost prea puțini pentru a face față localnicilor fanatizați de catolicism și n-au rezistat armelor de calitate superioară. În plus, erau dezbinați din motive economice și politice. Inchiziția a avut apoi grijă de cei ce erau musulmani sau evrei. Au fost obligați să fugă unde vedeau cu ochii pentru a scăpa de flăcările rugurilor. Religiile monoteiste nu cunosc mila.
Prof. Marin Ioniţă