Ţinând cont de conjunctură, zilele trecute a devenit atracţie povestea unui portret al Regelui Mihai I descoperit pe un perete al unei biserici dintr-o localitate doljeană. Nu puţini sunt cei care ştiu că chipul Majestăţii Sale este pictat şi într-un lăcaş de cult din comuna argeşeană Dragoslavele. Alături de Rege se află şi imaginea Patriarhului Miron Cristea.

Monument istoric, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Joseni-Dragoslavele a fost ctitorită în anul 1661 de către Domnitorul Grigore I Ghica, iar veacuri la rând a avut pictate doar tabloul ctitorilor şi o icoană cu hramul. După restaurarea din 1892 s-au pictat şi alte icoane, iar câteva decenii mai târziu au apărut şi două chipuri noi pe peretele vestic din pronaos: cel al Regelui Mihai I al României şi al primului Patriarh al României Unite, Miron Cristea. Picturile nu au fost realizate întâmplător, în condiţiile în care, în anul 1929, Schitul Dragoslavele a devenit reşedinţă de vacanţă a Patriarhului. În acel timp, pe când Mihai I era doar un copil, el a ajuns de câteva ori la Schit şi astfel se explică faptul că, peste râu, la Biserica de pe malul Văii Caselor, a apărut şi pictura sa.
Cele două tablouri pictate trebuia să fie înlăturate după venirea comuniştilor la putere. Numai că, după cum povesteşte actualul preot paroh al Bisericii, Gheorghe Cîrstina, fostul slujitor al Domnului, preotul Ioan Pârvu, a acoperit lucrările cu grund, astfel fiind menţinute în bună stare. După Revoluţie au fost revelate, astfel că pot fi văzute şi acum imediat cum intri în Biserică, pe partea dreaptă.

Alte legături ale Regelui cu Muscelul

Mihai I nu a fost atras de zona Muscel precum de cea a legănului Basarabilor, Curtea de Argeş, dar au existat tangenţe ale vieţii sale cu nord-estul Argeşului. Astfel, de ziua numelui său, pe 8 noiembrie 1937, Majestatea Sa a primit o copie a buzduganului lui Mihai Viteazul din partea locuitorilor comunei Stoeneşti. Apoi, în anul 1997, după ce a fost la Nucşoara, la Elisabeta Rizea, Mihai I şi Regina Ana au trecut şi prin Câmpulung, poposind câteva minute la poalele Mateiaşului.
Tot Regele Mihai este cel care, prin pasiunea sa pentru vehicule, a favorizat apariţia la Câmpulung a Muzeului Automobilului Românesc. Asta o spune chiar fondatorul, Emil Hagi, care ne-a declarat următoarele într-un interviu publicat la începutul acestui an: „Prima maşină am luat-o în 2005 şi în anul următor am terminat-o de restaurat. Şi am participat atunci la un eveniment de amploare, întâlnirea cu Majestatea Sa Regele Mihai I, care este preşedinte de onoare al Clubului. A fost o întâlnire la Muzeul Aviaţiei, la Bucureşti, atunci când i s-a prezentat o replică a avionului IAR 80, avionul de vânătoare românesc pe care l-a pilotat în timpul războiului. Noi ne-am bucurat mult pentru că fiul meu, Alexandru Nicolae, care era cel mai tânăr participant la acea întâlnire, având doar 13 ani, a primit o diplomă de la Majestatea Sa pe care acum o avem în muzeu la mare cinste. A fost un moment care a sporit pasiunea noastră pentru maşini”.

Muscelenii sunt „Amicii Regelui”

La evenimentele din această săptămână vor participa şi reprezentanţi ai Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai”. Printre aceştia se află şi mulţi musceleni, unul dintre cei cu implicare continuă fiind liderul liberalilor câmpulungeni, consilierul local Bogdan David. Acesta ne-a precizat că amănuntele participării Asociaţiei la manifestări vor fi stabilite la mijlocul acestei săptămâni.

*** *** ***

Patru străzi închise în Oraşul Basarabilor la funeraliile Regelui Mihai

Sâmbătă 16 decembrie, la Curtea de Argeș vor avea loc funeraliile Regelui Mihai. Potrivit primarului Constantin Panțurescu, trupul neînsuflețit al Regelui va fi transportat de la Gara Regală (foto), unde va ajunge la ora 17.30, pe traseul strada 1 Mai – Bulevardul Basarabilor – Mănăstirea Curtea de Argeș.

„În municipiul Curtea de Argeș se interzice circulația rutieră, pe tot timpul deplasării cortegiului, pe străzile 1 Mai, Traian, Negru Vodă – semafor, intersecția Traian – Negru Vodă”, ne-a declarat edilul. Câteva străzi din municipiul Curtea de Argeș vor fi închise sâmbătă, până la orele 22.00. Este vorba de Bulevardul Basarab – între orele 6.00 și 22.00, strada Meșterul Manole – între orele 16.00 și 22.00, precum și străzile 1 Mai și Traian – între orele 14.00 și 22.00. „Fiecare instituție are protocolul ei bine stabilit. Ministerul de Interne – cu Poliția, jandarmii și pompierii – protocolul lor și fiecare cu un program clar”, a mai precizat primarul Panțurescu, legat de organizarea funeraliilor Regelui Mihai I la Curtea de Argeș.

Faţada Gării Regale, acoperită cu un mesh

Primarul Constantin Panțurescu mai spune că spațiile verzi din jurul Gării Regale au fost curățate de autoritățile locale, însă fațada clădirii va fi acoperită cu un mesh. „Am făcut eu o curățenie pe acolo, prin jur, doar pe ce a fost spațiu verde, o greblare și colectare a deșeurilor. Dar cu gara nu au ce să facă, că s-a scos la licitație renovarea ei și licitația a fost pe 29 noiembrie. La fațadă o să comande un mesh din acela pentru monumente istorice, cu imaginea în oglindă a monumentului în sine, o proiecție, care va fi montat pe toată perioada șantierului, nu numai pentru evenimentul de acum”, ne-a declarat primarul Panțurescu.

Covor roşu de la Trenul Regal până la maşina ce va transporta trupul Regelui la Mănăstirea Curtea de Argeş

Ștefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeș, ne-a vorbit despre protocolul ce trebuie urmat la sosirea Trenului Regal în Orașul Basarabilor.
„În mod normal se pune covor roșu de la tren și până la mașina sau mijlocul de transport cu care va fi luat Regele Mihai de la gară, iar sicriul trebuie purtat pe umeri de militari. Gara este doar un loc de trecere, nu este altceva. Când a fost înmormântat regele Ferdinand, pe vremea aia, slujba de înmormântare se ținea cum era firesc la Mănăstirea Curtea de Argeș, nu la Patriarhie, că prima Mitropolie a Țării Românești nu a fost la București, a fost la Curtea de Argeș, și de-asta se punea covorul mortuar, era diferență”, ne-a explicat directorul Muzeului Curtea de Argeș, Ștefan Dumitrache. Acesta mai spune că la fațada gării din Orașul Basarabilor se realizează în aceste zile și câteva lucrări de reparații. „O să fie și lucrări adevărate, dar acum… Ce se întâmplă? Gara are prăpădită fațada, pentru că e jupuită și nevopsită și acum se vopsește. Că astea-s problemele! Gara nu are probleme mari. Dacă ea ar fi fost întreținută cum trebuie, n-ar fi fost nicio problemă cu gara”, a afirmat directorul Muzeului Municipal.
(Iustina Harco-Burcea)