Ilustraţia de mai sus a apărut în ediţia din 30 mai 2019 a ziarului BURSA la articolul „PSD sub Viorica Dăncilă” . Ea este grăitoare şi acum, la aproape doi ani şi jumătate de la publicare, deoarece situaţia se repetă, cu mici modificări, în condiţiile în care PSD accede din nou la guvernare şi va avea posibilitatea să reia proiectele iniţiate, dar nefinalizate sub conducerea Vioricăi Dăncilă.
Oamenii din ilustraţie sunt aproape aceiaşi, cu mici diferenţe în privinţa funcţiei publice pe care o vor deţine începând de astăzi sau de mâine, ceea ce arată o continuitate a modului de a face politică în ţara noastră.
Din păcate pentru cei care pozau fericiţi sub conducerea Vioricăi Dăncilă, Liviu Dragnea nu mai este la zdup în acest moment, ci este liberat condiţionat, sub supraveghere, dar şi cu ameninţarea unor posibile condamnări în dosarul Teldrum şi în cel al abuzului în funcţie şi al traficului de influenţă pe care le-ar fi săvârşit pentru a obţine sponsorizarea necesară vizitei în SUA pe care a făcut-o cu prilejul înscăunării fostului preşedinte Donald Trump. Liviu Dragnea loveşte în acest moment în PSD din toate poziţiile, acuzând social-democraţii că s-au predat preşedintelui Klaus Iohannis şi aşa-numitului stat paralel. El chiar a fost de acord ca apropiaţii săi să înfiinţeze o nouă formaţiune politică – Alianţa pentru Patrie – în care se regăsesc mulţi dintre cei cu care a colaborat cât a fost şef al PSD.
Dacă în 2019, la poziţia 1 – Start joc! – apărea Viorica Dăncilă, în calitate de şef al PSD şi prim-ministru, astăzi ea nu mai ocupă niciuna dintre cele două funcţii şi nici nu se mai află în prim-planul scenei politice social-democrate. Cu toate acestea, Dăncilă a fost reevaluată şi recuperată de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, care a decis că Viorica, în calitate de fost deputat european, poate deschide nişte uşi la Bruxelles, din funcţia de consilier în cadrul băncii centrale, pentru a negocia aderarea României la Zona Euro.
La poziţia 2 – M-am ajuns! – situaţia a rămas identică pentru Paul Stănescu. Dacă în mai 2019 el devenea unul dintre cei mai importanţi lideri ai PSD, acum are aceeaşi putere, ba mai mult, ieri a fost ales vicepreşedinte al Senatului. Adică s-a ajuns.
Poziţia 3 – Mini me! – Codrin Ştefănescu a ales să rămână în continuare mini. Ştefănescu a părăsit PSD, a rămas fidel lui Liviu Dragnea şi a înfiinţat un partid mini – Alianţa pentru Patrie.
Noul Mini me! de la poziţia 4 din 2019, deputatul Raluca Nassar, a rămas la condiţia iniţială, adică tot deputat, membru în diverse comisii, „comitete şi comiţii”, fără să deţină preşedinţia vreuneia dintre ele.
Niciunul dintre cele două personaje de la poziţia 5 nu se mai regăseşte în structura PSD. Darius Vâlcov are destule probleme cu justiţia, în timp ce Anca Alexandrescu, fostul consilier pe comunicare al Vioricăi Dăncilă, a ajuns moderator al unei emisiuni tv la Realitatea Plus.
• Olguţa şi banii din pieptul mortului
La poziţia 6, nu s-a schimbat mare lucru. Olguţa Vasilescu a rămas unul dintre membrii marcanţi ai PSD, numai că vocea ei se aude, nu la Bucureşti, ci în teritoriu, unde a rămas primar al Craiovei. Cu toate acestea, după negocierile dintre PSD şi PNL, strigătul ei de bucurie s-a auzit în toată România: „Bravo, Marcele! Le-ai luat şi banii din pieptul mortului”. Strigăt care s-ar putea să o menţină în continuare în primul eşalon al liderilor PSD, adică să rămână acolo unde se află deja.
Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei, a fost renegată atât de Viorica Dăncilă, cât şi de noul preşedinte al PSD, Marcel Ciolacu, astfel că ea nu a mai ajuns în Parlament, pierzând atât locul de deputat, cât şi numărul 7 pe care îl deţinea în ilustraţia din 30 mai 2019. Cu toate acestea a devenit în spaţiul online şi nu numai un fervent critic al foştilor miniştri ai justiţiei, Cătălin Predoiu şi Stelian Ion. Cu menţiunea că Predoiu este nominalizat din nou pentru a prelua conducerea Ministerului Justiţiei.
Titus Corlăţean, la numărul 8, este tot acolo, în Senat, cu poziţii politice asemănătoare celor din perioada 2016-2020, când a făcut tot ce a putut pentru a împiedica Diaspora să voteze la alegerile parlamentare şi prezidenţiale.
Mesajul de la poziţia 9 – Am revenit! – se potriveşte perfect actualei situaţii a Gabrielei Firea. Pierzătoarea alegerilor locale pentru funcţia de primar general al Capitalei în septembrie 2020, Firea s-a resemnat cu un loc în Senat şi cu funcţia de prim-vicepreşedinte al PSD, pentru ca acum, după negocierile PNL-PSD-UDMR să revină în prim-planul scenei politice, fiind nominalizată pentru funcţia de ministru al Familiei.
Grupul de sprijin de la numărul 10, Cozmâncă-Năstase caută încă reabilitarea nu doar a justiţiei, ci şi aceea din partea cetăţenilor ţării, sperând că, într-o bună zi, ar putea reveni măcar în eşalonul doi al PSD, într-un fel de sfat al bătrânilor care să îi consilieze pe mai tinerii social-democraţi.
• Marian Oprişan caută încă bastonul de mareşal
În privinţa bastonului de mareşal – funcţia de preşedinte al PSD – pe care îl aştepta în 2019 în raniţa sa Marian Oprişan, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, acesta a dispărut din bagajul baronului roşu odată cu pierderea alegerilor locale în septembrie 2020. Fostul tartor al judeţului Vrancea, a cărui putere se făcea simţită în echipa de conducere a PSD, a intrat într-un con de umbră, iar prezenţa sa în spaţiul public este din ce în ce mai redusă. Bastonul de mareşal a fost un vis prea mare pentru Marian Oprişan, care a rămas la stadiul de caporal.
Robert Cazanciuc, numărul 12, a rămas constant în spaţiul social-democrat şi şters în cel al politicii naţionale, deşi ocupă în continuare funcţia de vicepreşedinte al Senatului.
„Prostănacul” rechemat în PSD, de la poziţia 13, Mircea Geoană, a fost promovat secretar general adjunct al NATO, iar unii social-democraţi consideră că ar putea fi candidatul partidului pentru funcţia de preşedinte al României la alegerile din 2024. Se pare că mai există social-democraţi nostalgici, care nu au uitat încă episodul cu „Mihaela, dragostea mea!” şi ce refuză să îşi amintească decepţia suferită a doua zi după alegerile prezidenţiale din 2009.
Victor Ponta a rămas acelaşi număr 14: bate necontenit la poarta PSD, sperând că foştii colegi îi vor anula decizia de excludere din partid, şi propune unirea formaţiunii politice pe care a înfiinţat-o Pro România, cu partidul-mamă.
Citește și: Calinic, despre spovedirea online: „Nu metoda contează, ci rezultatul final!”
În privinţa numărului 16, Călin Popescu Tăriceanu nu a trecut la zdup, ba chiar a scăpat de unul dintre dosarele penale în care era inculpat pentru abuz în serviciu şi se pare, conform avocaţilor săi, că există şanse să scape şi de alte acuzaţii formulate în dosarele instrumentate de DNA. Cu toate acestea, Tăriceanu şi formaţiunea sa politică – ALDE – au ratat intrarea în Parlament la alegerile din decembrie 2020 şi, din acest motiv, fostul preşedinte al Senatului a devenit tot mai greu vizibil pe scena politică din ţara noastră.
• Marcel Ciolacu – singurul câştigător din PSD
Cuplul care refuza PSD şi se alătura partidului Pro România înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, Mihai Tudose şi Adrian Ţuţuianu, s-a rupt. Tudose a revenit în PSD, în timp ce Ţuţuianu nu mai este parlamentar şi a rămas alături de Victor Ponta în Pro România, curtând împreună cu acesta formaţiunea politică social-democrată.
La fel este şi situaţia Corinei Creţu (numărul 18), deputat european din partea Pro România, care şi ea l-ar urma pe Victor Ponta în PSD, dacă se va ajunge în următorul an la o înţelegere între cele două partide privind absorbţia echipei Ponta în tabăra social-democrată.
Fostul Avocat al Poporului, slujitor al PSDragnea în asaltul asupra justiţiei, Victor Ciorbea şi cel care se visa Avocat al Poporului, Peter Eckstein-Kovacs au dispărut din zona publică în ultimii doi ani. Dintre cei doi, numai fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, Peter Eckstein-Kovacs speră ca într-o zi să treacă în locul Renatei Weber în funcţia de Avocat al Poporului. Singura lui şansă ar fi doar menţinerea actualei coaliţii de guvernare, PNL-PSD-UDMR, şi după anul 2024.
Dintre toţi cei din ilustraţia prezentată în 30 mai 2019, Marcel Ciolacu este singurul care şi-a păstrat poziţia din Parlament, chiar dacă a pierdut-o pentru un an. Preşedinte al Camerei Deputaţilor la data ilustraţiei de mai sus, Marcel Ciolacu a fost reales ieri preşedinte al aceleiaşi Camere a Parlamentului, cu larga majoritate a voturilor exprimate de aleşii PSD, PNL, UDMR şi grupului minorităţilor naţionale. Faţă de data ilustraţiei, mai consemnăm un plus pentru Ciolacu: el a devenit preşedinte interimar al PSD în noiembrie 2019, după ce Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidenţiale, după care a devenit preşedinte cu puteri depline în urma congresului PSD care a avut loc în august 2020. Practic, Marcel Ciolacu rămâne în centrul imaginii, dar între timp numărul 21 a devenit numărul 1, cel care dictează regulile jocului şi care a impus PNL-ului condiţii drastice pentru a intra la guvernare sub conducerea generalului Nicolae Ciucă.
Articol preluat di ziarul bursa.ro
PSD nu s-a schimbat mult, doar infractorii care il compun s-au mai rotit intre ei…