Trimisă în judecată de DNA, din 2022, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, fosta contabilă de la Primăria Corbi a fost condamnată în aprilie 2024, de Tribunalul Argeș, la șase ani închisoare în regim de detenţie. Elena Groșanu era acuzată că, în perioada 20 ianuarie 2017 – 12 aprilie 2022, și-a plătit ratele cu banii primăriei și a virat 1, 5 milioane de lei către firma fiicei sale, fără să existe servicii în schimb. În total, prejudiciul depășea 1,9 milioane lei. Anul trecut, inculpata a atacat sentința și a făcut cerere pentru schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este judecată, din abuz în serviciu în delapidare în formă continuată. Iată cum a convins instanța.
La termenul de judecată din 30 octombrie 2024, inculpata a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Apelanta solicita instanţei supreme dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă contabilul-şef angajat în cadrul unei primării are calitatea unui gestionar şi dacă poate fi subiectul activ al infracţiunii de delapidare, în cazul însuşirii unei sume de bani din conturile primăriei?” și „Dacă acţiunea de a vira sume de bani de către contabil din contul primăriei către diferite persoane juridice, fără drept, cu scopul de a şi le însuşi, pentru sine sau pentru alte persoane, constituie infracţiunea de delapidare (…) sau abuz în serviciu (…)?”. Și-a argumentat cererea aducând exemple din țară, astfel de decizii luate de ÎCCJ, susținând că practica judiciară la nivel național ar trebui să fie unitară și invocând opinia exprimată în literatura de specialitate. În paralel, a formulat cerere de strămutrare a dosarului, care a fost înregistrat pe 6 noiembrie 2024 la ÎCCJ.
Pe 7 noiembrie, Curtea de Apel Pitești i-a respins cererea de sesizare a ÎCCJ, considerând că instanţa supremă este chemată să intervină doar atunci când problema prezintă o dificultate de interpretare suficient de mare. „Curtea constată că problema de drept invocată de apelanta-inculpată nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept care ar trebui lămurită, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înţelege voinţa legiuitorului, fără a fi necesară o dezlegare din partea instanţei supreme în procedura pronunţării unei hotărâri prealabile”, motivează Curtea de Apel Pitești refuzul.
După ce dosarul ajunsese la ÎCCJ, pentru a fi judecată strămutarea la altă instanță, Elena Groșanu și-a retras cererea
Curtea de Apel Pitești i-a admis însă schimbarea încadrării juridice a faptei din abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (808 acte materiale) în delapidare în formă continuată, urmând ca în decizia finală ce se va pronunţa să fie dezvoltate pe larg argumentele, precizând că ambele „sunt infracţiuni de serviciu, au ca subiect activ special funcţionarul public şi incriminează în mod distinct diverse conduite nelegale ale acestuia”, dar și că „principial, «conflictul» dintre infracţiunea de abuz în serviciu şi alte infracţiuni care au ca subiect activ special funcţionarul public sau pe cel privat este soluţionat în favoarea normei speciale, care va avea prioritate”.
Văzându-se cu infracțiunea schimbată, Elena Groșanu și-a retras și ea, pe 20 noiembrie, de la ICCJ, cererea privind strămutarea judecării dosarului, iar decizia este definitivă. Trebuie spus că inculpata a mai avut o astfel de încercare în trecut, când dosarul era judecat de instanţa de fond, dar Tribunalul Argeș i-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, menţinând-o pe cea dată de procuror prin rechizitoriu.
Diferența dintre pedepsele date pentru cele două infracțiuni
Analizând definițiile celor două infracțiuni, observăm că delapidarea, adică „însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează”, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funţie publică. Abuzul în serviciu, adică „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică; iar dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cum este cazul aici, limitele speciale ale pedepsei se majorează, atenție, cu o treime.
Citește și Fosta contabilă a Primăriei Corbi a fost amendată de Tribunalul Argeş pentru „rea-credinţă”
0 Comentarii