Vladislav Vlaicu mută capitala la Curtea de Argeş

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei, Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I, primul domnitor al Ţării Româneşti. Astfel, Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic şi administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav Vlaicu, urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru, fiul marelui Basarab, a mutat capitala ţării la Curtea de Argeş.

S-a născut la Câmpulung pictorul Theodor Aman

Renumitul pictor şi grafician Theodor Aman s-a născut la Câmpulung Muscel, în anul 1831. A studiat la Bucureşti, apoi la Paris. Ca profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, Theodor Aman se dedică picturii influenţat de maeştrii Renaşterii italiene. Revenind pe meleagurile natale, s-a inspirat din viaţa muscelenilor, lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung şi împrejurimi.

Unirea pe cale armată

În perioada 1883-1884, Piteştiul l-a avut ca primar pe Ioan Rădulescu, profesor de istorie la gimnaziul din oraş, deputat şi tatăl actriţei Fany Rebreanu. În 1882, acesta, împreună cu avocatul Nicolae Dimancea şi profesoara Maria Sorbul, soţia dramaturgului Victor Sorbul, a condus secţia argeşeană a Societăţii Carpaţi, ce milita pentru unirea Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului cu România chiar şi pe cale armată.

Municipalitatea, dată în judecată

În data de 30 decembrie 1878 George Ştefu a reclamat municipalitatea că nu a respectat dorinţa testamentară a mătuşii sale Paraschiva Ştefu de a se înfiinţa o bibliotecă publică în oraş, deşi răposata lăsase în acest sens încă din 1869 suma de 200 de galbeni.

Un veteran de război scoate revista Coroana de Oţel a României

În anul 1906 apare la Piteşti publicaţia bilunară Coroana de Oţel a României. Redactorul, proprietarul şi girantul revistei era Gheorghe Drăghescu, mic întreprinzător, veteran al Războiului de Independenţă.

Se inaugurează sediul Băncii Populare din Piteşti

În 1912 este inaugurat, în centrul localităţii, sediul Băncii Populare din Piteşti, înfiinţată în anul 1898, în prezent Cinematograful Modern. Pentru un timp clădirea a fost sediul telefoanelor şi poştei urbane.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)