Piteştenii au înaintat un protest puterilor europene
În anul 1858, piteştenii au înaintat un protest puterilor europene semnatare ale Tratatului de Pace de la Paris încheiat la finele Războiului Crimeii, în care au solicitat respectarea drepturilor teritoriale tradiţionale asupra Basarabiei.
Elena Cuza a vizitat Piteștiul
În perioada 22-24 ianuarie 1859, reprezentanţii argeşenilor, Nicolae Golescu, Dumitru C. Brătianu şi Ion C. Brătianu au participat la lucrările Adunării Elective din Bucureşti, votând pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei. Pe 20 iulie 1861, un număr de 506 piteşteni i-au solicitat domnitorului Cuza, printr-o scrisoare, elaborarea noii legi electorale. În toamna anului 1863, doamna Elena Cuza, în drumul său de la Bucureşti spre Craiova, a vizitat şi oraşul Piteşti.
Piteştiul a devenit oraş independent
Conform legii administraţiei, pe 10 mai 1864, localitatea Piteşti a devenit oraş independent. Această nouă titulatură i-a conferit dreptul de a avea primărie, primar, consiliu propriu format din 11 persoane, buget şi sigiliu. În vara aceluiaşi an, primul ministru al României, Mihail Kogălniceanu, a vizitat oraşul Piteşti, cu acest prilej fiind adoptate importante hotărâri privind dezvoltarea edilitară şi urbanistică a localităţii.
Propunerea episcopului Grigorie
Grigorie, episcopul de Argeş, face o propunere interesantă pe 6 august 1825. El propune ca din banii lăsaţi de comisul Neagu să fie plătit un doctor şi un dascăl în Piteşti. Este acceptat ca medic al oraşului Caliarhi Gheorghe, care se stinge din viaţă în anul 1832.
Vameşul din Piteşti a arestat un negustor turc
În noiembrie 1831, Gheorghe Necula Razlochivan, negustor din Turcia, se plânge magistratului din Piteşti că vameşul oraşului l-a arestat pentru că a refuzat să dea în plus 3 taleri pentru marfa pe care o deţinea. Negustorul a cerut satisfacţie pentru faptul că a fost închis.
Inaugurarea Ansamblului comemorativ de război de la Mateiaș
1984, octombrie 24. Mulți piteșteni au participat la inaugurarea Ansamblului comemorativ de război de la Mateiaș. Inițiatorii restaurării, Ion Sârbu, Manole Bivol, coordonatori, Petre Popa, Ștefan Trâmbaciu, Iulian Ilie Rizea, Ioan Bărboi, Vasile Zăvoianu, lucrări plastice, Petre Achițenie, Adrian Radu.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
