S-a născut la Piteşti Dumitru C. Brătianu
1818. S-a născut la Piteşti Dumitru C. Brătianu (m. 1892), om politic şi de stat, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (1891 – 1892), de mai multe ori ministru, între aprilie-iunie 1881 prim-ministru.
Stolnicul Constantin Brătianu colabora ca deputat cu Primăria Piteşti
1836. Magistratul (Primăria) oraşului Piteşti colabora, în zece mahalale, cu deputaţii: stolnicul Constantin Brătianu, postelnicul Pandele Popescu, postelnicelul Costel Popa, logofătul Badea Vulpescu.
Se deschide, la Piteşti, Institutul de Fete Karol Buholtzer
1843. Se deschide, în Piteşti, cu ajutorul profesorului Ioan Rădulescu, de la Şcoala Naţională, Institutul de Fete Karol Buholtzer, mentor, profesorul german amintit, având, în 1846, 13 eleve, trei clase, limbile română, germană, franceză, greacă, muzica la chitară, dansul, gospodăria.
Producţia globală din Piteşti a fost considerată 100%
În anul 1950 producţia industrială globală din Piteşti a fost de 160.170.000 de lei, considerată la momentul acela bază de calcul, adică 100% pentru etapele următoare.
Clădirea Tribunalului era destinată Palatului Culturii
La 2 octombrie 1955, clădirea Tribunalului Argeş (1914) este destinată Palatului Culturii, folosită pentru mai multă vreme, inclusiv de Biblioteca Regională (Judeţeană) Argeş, Şcoala Populară de Artă, Orchestra Doina Argeşului, Comisia pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, Staţia de Radioficare sau Universitatea Populară Piteşti. În prezent, activitate continuată de Centrul Cultural Piteşti, locaţie: Casa Cărţii şi Casa Artelor.
Primele manifestări liberale din Argeş datează de la 1848
În perioada 1875-1927 liberalii de la Piteşti s-au aflat constant sub directa înrâurire a preşedinţilor acestui partid, respectiv, Ion C. Brătianu (1875-1891), Dumitru C. Brătianu (1891-1892), Dimitrie A. Sturdza (1892-1909), Ion I.C. Brătianu (1909-1927). De reţinut că primele manifestări liberale din judeţul Argeş datează de pe timpul acţiunilor revoluţionare de la 1848.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
