# Cum a scăpat fosta şefă de la Mediu din dosarul în care, pe semnătura ei, „s-au obţinut foloase patrimoniale pentru părinţi şi fratele său” # În dosarul în care Mariana Ionescu se judecă cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cerând repunerea pe funcție, am găsit raportul ANI prin care această instituție a găsit-o în conflict de interese # Pe când era autosuspendată din funcție, Mariana Ionescu a fost împuternicită de o firmă să îi obțină un act de la APM Argeș

Destituită în ianuarie 2016 de la conducerea Agenției pentru Protecția Mediului Argeș printr-o decizie a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Mariana Ionescu a contestat decizia în instanță. A câștigat în primă instanță, la Tribunalul Argeș, însă meciul continuă fiindcă decizia nu este însă definitivă. Prin urmare, Mariana Ionescu nu poate reveni deocamdată la șefia APM Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează detalii în premieră din cadrul procesului.

Iată care a fost unul dintre argumentele-cheie ale lui Dorin Stancu, avocatul Marianei Ionescu, în procesul câștigat în primă instanță: „Reclamanta nu a fost niciodată sancționată disciplinar pe întreaga perioadă a desfășurării activității în funcția publică de conducere și nici nu a săvârșit o abatere disciplinară care să aibă consecințe grave. Între abaterea disciplinară și consecința gravă trebuie să existe un raport de cauzalitate, întrucât pentru a fi angajată răspunderea persoanei nu este suficient ca abaterea să existe pur și simplu, ci abaterea disciplinară să genereze un prejudiciu grav autorității publice. Ori, din raportul Comisiei de disciplină a reieșit că reclamanta nu a emis niciun act de natură să perturbe activitatea autorității publice”.

Ce spun oficialii Agenției de Integritate: „Pe perioada autosuspendării, persoana respectivă își păstrează calitatea de funcționar public”

O declarație foarte interesantă aflată la dosar este cea dată pe 20 octombrie 2015 de către Denisa Georgeta Maria, șef serviciu Avize, Acorduri, Autorizații. Din declarația acesteia a reieșit că „doamna Mariana Ionescu, care este titularul postului de director executiv la APM Argeș, tot pe perioada suspendării raporturilor de serviciu a fost împuternicită de către administratorul unei societăți comerciale pentru a o reprezenta în fața aceleiași APM Argeș în procedura de obținere a unui act de reglementare, lucru pe care aceasta l-a și făcut, prezentându-se în cadrul unei ședințe ținute de respectiva instituție, ca reprezentant al aceleiași societăți comerciale solicitante de emiterea unui act de reglementare”. Chiar dacă era autosuspendată și la respectiva ședință nu a luat cuvântul, Mariana Ionescu era în continuare funcționar public și se afla într-o potențială incompatibilitate, așa cum reiese și dintr-o adresă a ANI trimisă la APM Argeș pe 18 decembrie 2015: „Pe durata suspendării raportului de serviciu la inițiativa funcționarului public, postul este rezervat, persoana respectivă păstrându-și calitatea de funcționar public, suspendarea operând numai în privința obligației de plată a salariatului. Opinăm că respectarea regimului incompatibilităților specifice funcției din care a intervenit suspendarea și a dispozițiilor Codului de conduită a funcționarilor publici este în continuare o obligație activă, ce produce efecte juridice specifice în cazul încălcării”.

Raportul ANI spune clar: Mariana Ionescu a semnat 17 autorizații ce aveau atașate rapoarte întocmite la firma soțului său

Tot la dosarul procesului Marianei Ionescu cu ANPM se află și raportul de evaluare întocmit de ANI pe 9 mai 2016 ca urmare a unor sesizări „formulate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Cancelaria Primului Ministru și diferite persoane fizice”. Iar în raport, din care vă prezentăm detalii în premieră, scrie negru pe alb: „au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul conflictelor de interese”. Concret, iată și în ce constă încălcarea legislației conflictului de interese. În perioada 30 septembrie 2014-12 ianuarie 2015, „Mariana Ionescu a semnat, având un interes patrimonial al soțului său (în calitate de administrator al SC Laborator de Analize Generale de Mediu Muntenia SRL), un număr de 9 autorizații de mediu și 8 autorizații transporturi de deșeuri periculoase pentru 10 societăți comerciale solicitante, având atașate documentației Rapoarte de încercare întocmite de SC Laborator de Analize Generale de Mediu Muntenia SRL, situație ce constituie conflict de interese”.
Tot inspectorii ANI mai precizează în raport că firma soțului Marianei Ionescu „a înregistrat în 2014 o creștere a cifrei de afaceri de la 15.000 lei (la 1 ianuarie 2014) la 122.384 lei (la 31 decembrie 2014)”.

Mariana Ionescu, atac și la cea care i-a luat locul: „Cristiana Surdu a participat la emiterea ambelor autorizații pentru Global Eco Center, însă numai eu am fost cercetată disciplinar”

Pe parcursul procesului, Mariana Ionescu a „înțepat-o” de mai multe ori pe Cristiana Surdu, cea care i-a luat locul la șefia APM Argeș. Referindu-se la cele două autorizații emise în 2010 și 2012 pentru Global Eco Center, Mariana Ionescu a spus: „Surdu Cristiana a participat la emiterea ambelor autorizații, însă numai eu am fost cercetată disciplinar”.

Pe când era autosuspendată, Mariana Ionescu i-a cerut Cristianei Surdu s-o schimbe pe Sorina Marin din funcție

Într-o declarație dată pe 20 octombrie 2015 în fața Comisiei de Disciplină de la APM Argeș, Cristiana Surdu a relatat un incident petrecut în dimineața zilei de 16 octombrie 2015, când în biroul său a găsit-o pe Mariana Ionescu, care la acea dată era autosuspendată din funcție: „Am înțeles că motivul pentru care aceasta venise era de a îmi solicita revocarea deciziei de ocupare temporare a postului vacant de șef serviciu de către Sorina Marin. Nu am dat curs solicitării”. Tot referitor la acel incident petrecut cu Mariana Ionescu, Cristiana Surdu a mai declarat că „actele de intimidare pe care le-am relatat împiedică nu numai realizarea unui climat normal de lucru, ci și îndeplinirea sarcinilor noastre la nivelul cerințelor legale”.
În instanță, Mariana Ionescu a dat replica la acuzele conform cărora ar fi făcut presiuni: „Declarația doamnei Cristiana Surdu în fața Comisiei de disciplină, în sensul că au existat presiuni din partea reclamantei, nu sunt credibile și nici relevante în speță, întrucât aceasta, în temeiul prerogativelor funcției publice (director executiv) avea toată puterea să refuze „de plano” orice inițiativă din partea mea”.

Scrie negru pe alb. ANI a constatat probleme penale în cazul acordurilor de defrișare în pădurea Trivale date de Mariana Ionescu pentru frate și părinți

Oficialii ANI au constatat în cazul Marianei Ionescu o încălcare a legislației conflictului de interese și în materie penală, întrucât „pe 22 august 2007 a semnat trei fișe tehnice pentru obținerea Acordului de mediu în vederea emiterii Acordului unic prin care s-au obținut foloase patrimoniale pentru părinți și fratele său, dar pentru această infracțiune a intervenit termenul de prescripție”.
Concret, beneficiarii celor trei fișe tehnice au fost Cătălin Ene, fratele fostei directoare de la Mediu şi unul dintre cei doi patroni ai cunoscutei firme Macro, firmă care a și construit apoi un bloc la liziera pădurii Trivale. Beneficiari au fost și Gherghina şi Marin Ene, părinţii fostei șefe de la Mediu.
Revenind la fișele tehnice pentru obținerea acordului de mediu date de fosta directoare Mariana Ionescu familiei sale, un amănunt deosebit de interesant este acela că tatăl fostei şefe de la Mediu, Marin Ene, şi-a întocmit de unul singur procesul verbal de verificare a amplasamentului, iar reprezentantul APM Argeş, în speţă ing. Marin Saru, doar l-a semnat.
În procesul verbal cu pricina se specifică: „Nr. 5516/21.08.2007 întocmit Ene I. Marin, în prezenţa Ene I Marin”. Dar şi mai interesant este faptul că în acelaşi proces verbal tatăl fostei şefe de la Mediu menţionează că suprafaţa de pădure pe care intenţionează să o taie nu face parte dintr-o zonă cu restricţii sau arii protejate, deşi întreaga pădure Trivale era declarată arie protejată printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Argeş privind ariile protejate de interes local, încă în vigoare la data respectivă. HCJ nr. 18/1994 stabilea că 1.171 ha din pădurea Trivale, inclusiv suprafeţele aflate în proprietate privată, erau arie naturală protejată, ceea ce făcea ca defrişarea lor să fie practic ilegală.