Continuăm și în acest număr din Jurnalul de Argeș dezvăluirile făcute de omul de afaceri american John Perez, cel care a cumpărat fabrica ARO Câmpulung în septembrie 2003. De această dată vă prezentăm – în premieră în presa românească – un document cu adevărat incendiar. Un document ce dovedește că, la sfârșitul lui 2004, ARO primise autorizarea să vândă vehicule în America.
”Documentul arată că ne-am îndeplinit angajamentul de a produce un vehicul care să fie vândut pe piața americană”
Iată despre ce este vorba. Pe 15 decembrie 2004, Agenția pentru Protecția Mediului din S.U.A. emitea un certificat de conformitate prin care arăta că modelul Crosslander 244 produs la uzina ARO Câmpulung, având un motor de 4 litri pe benzină, îndeplinea toate normele privind emisiile și drept urmare putea fi vândut peste Ocean. Practic, acest certificat este cel mai important pas pentru ca un producător de autovehicule să le poată vinde în America. Iată ce scrie printre altele în certificatul emis de autoritățile americane: ”Vehiculul la care se face referire în acest certificat (n. red. – Crosslander CR244) îndeplinește cerințele reglementărilor privind Controlul Poluării Aerului. Vehiculul din acest certificat a dovedit că este conform cu toate standardele de emisii aplicabile. Acest certificat acoperă vehicule vândute, oferite spre vânzare, sau introduse, sau livrate pentru introducere în comerț în S.U.A. după data eliberării certificatului”. Practic, acest certificat era un fel de ”green card” pentru ca vehiculele produse la ARO Câmpulung să fie vândute în Statele Unite începând cu 16 decembrie 2004.
De ce nu s-a mai întâmplat din păcate acest lucru și ARO a început să se prăbușească? Iată ce spune John Perez: ”Când am cumpărat uzina ARO, în 2003, unul dintre angajamentele pe care ni le-am asumat a fost să dezvoltăm un nou vehicul cu numele Crosslander pentru a fi vândut pe piața din Statele Unite, acest proiect a constat în numeroase teste de impact și îmbunătățiri aduse vehiculelor ARO, o transmisie de la un foarte reputat producător american pentru a putea îndeplini reglementările americane foarte stricte. Am dezvoltat acest proiect al unui nou vehicul cu ajutorul multora dintre angajații de la ARO care au lucrat zi și noapte, în condiții foarte grele. După un an de muncă asiduă în România, teste de impact și îmbunătățiri cu ajutorul unor laboratoare și ingineri de peste hotare, inclusiv de la Ford, și după o investiție de peste 7 milioane de dolari, pe 15 decembrie 2004 am primit certificarea ce ne permitea practic să vindem noul model Crosslander pe piața americană. În ianuarie 2005 am comandat 128 de transmisii și motoare la Ford Anglia pentru care am plătit aproape 2 milioane de dolari. Dealerii din SUA erau pregătiți, angajații de la ARO erau gata să înceapă asamblarea noului model, numai că din păcate respectivele transmisii și motoare au dispărut după cum știți în vama românească în iulie 2005.”
Incidentul din vama românească este cu atât mai dramatic cu cât prin certificatul primit din America, ”fabrica ARO era prima și singura marcă auto din Europa de Est ce primea un astfel de certificat eliberat de către autoritățile din SUA. Oportunitatea pe care am avut-o a fost fantastică. Dacă lucrurile ar fi mers cum trebuie, ARO ar fi fost acum singura fabrică auto din Europa de Est ce ar fi vândut vehicule pe piața americană, lucru pe care nici chiar Dacia sau Renault nu l-au reușit”, mai spune John Perez.
Iustin Preoteasa: ”Aro n-a mai ajuns să fie vândut în SUA pentru că nu s-au terminat omologările”
În interviul pe care ni l-a acordat, John Perez spune că Iustin Preoteasa și Constantin Nicolescu ar ști mai multe despre ce s-a întâmplat cu cele 128 de motoare și transmisii de la Ford Anglia care au dispărut în vama românească în iulie 2005. Am luat legătura cu fostul director ARO Iustin Preoteasa pentru a comenta afirmația lui Perez: ”Am citit interviul din Jurnalul de Argeș și nu aș vrea să comentez, mai ales că eu habar n-am ce e cu motoarele alea. Chiar nu știu ce e cu ele. Domnul Perez aruncă degeaba acele afirmații. John Perez m-a schimbat cu Carlos Sendon în 2004 și pe urmă n-am mai avut treabă cu uzina de la Câmpulung”
Am dorit să aflăm de la Iustin Preoteasa și care ar fi motivul pentru care ARO nu a mai ajuns să fie comercializat în S.U.A.: ”Din câte știu eu, nu a mai ajuns să fie vândut în America pentru că nu s-au terminat omologările. Și aici nu era vorba numai de emisii poluante, era vorba și de securitatea pasivă, activă, multe reglementări.”
Legat de elementul decisiv care a dus la căderea ARO, Preoteasa ne-a dat un răspuns oarecum eliptic: ”Știu că mă înregistrați. Nu o să vă acord un interviu. Sunt foarte mulți factori care au cauzat căderea ARO, nu pot să vă spun mai mult.”
Denis Grigorescu
0 Comentarii