Atât instanţele penale, cât şi ANI, i-au greşit adresa, data naşterii şi CNP-ul

de | 3.10.2013 20:33 | Dezvăluiri

# Codruţ Vlăsceanu, fostul şef de la Permise, reclamă erori uriaşe în dosarul său  # Fostul comisar șef de la SPCRPCIV indică diferențe de zeci de mii de euro între suma găsită la percheziție și cea consemnată de Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când s-a decis confiscarea averii # De asemenea, el acuză că nu se dorește îndreptarea acestor greșeli.

În ediția trecută, Jurnalul de Argeș v-a prezentat în premieră o serie de dezvăluiri din celebrul ”Dosar al permiselor”, aflat la Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv faptul că fostul șef de la Permise Codruț Vlăsceanu spunea în memoriul trimis instanței pe 5 septembrie a.c. că sora judecătoarei care l-a condamnat și-a luat cu intervenții… permisul de conducere, la Pitești. În urma articolului publicat am fost contactați telefonic chiar de către Codruț Vlăsceanu, care – fără a face comentarii asupra dezvăluirilor – ne-a indicat să cercetăm anumite documente din dosarul aflat pe rol la Înalta Curte (cu termen pe 24 octombrie), cel în care ANI a obținut confiscarea averii, dar și din memoriul înaintat de către el pe data de 5 septembrie, în procesul penal. Fapt pentru care am verificat în detaliu documentele indicate, descoperind lucruri suprinzătoare.

Valoarea sumei confiscate, greșită de două ori într-o decizie a Înaltei Curți

Deși dosarul în acest caz extrem de mediatizat trebuia să fie unul fără scăpări care să dea loc la multe interpretări și comentarii, la o analiză atentă a  înscrisurilor aflate la dosar se poate constata că atât A.N.I. cât și instanțele de judecată au comis erori în valuri, toate numai în ceea ce îl privește pe Codruț Vlăsceanu, fostul șef de la Permise. Iar acest lucru este inadmisibil, mai ales într-un dosar de o asemenea anvergură.
Un prim document cu greșeli – Decizia 6175 din 20 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind confiscarea averii fostului șef de la permise. O decizie irevocabilă dată ca urmare a unui recurs înaintat de către Codruț Vlăsceanu, fiul său Silviu Vlăsceanu, Alina Popescu – fiică și Cristian Popescu – ginere împotriva sentinței date de Curtea de Apel Pitești pe data de 4.11.2009, sentință prin care s-a dispus confiscarea sumelor de 454.805 euro, 1580 dolari și 145.420 lei. Numai că în decizia Înaltei Curți – elaborată probabil, pe alocuri, pe principiul ”copy-paste” sau pe alte principii necunoscute nouă, dar incorecte – suma confiscată este greșită de două ori, diferența între suma reală confiscată și cea apărută în înscrisuri ajungând la…31.000 de euro.
Mai întâi, Înalta Curte constată că ”prin cererea adresată Curții de Apel Pitești – Secția contencios administrativ-fiscal, Agenția Națională de Integritate a solicitat să se dispună confiscarea de la pârâtul Vlăsceanu Gheorghe Codruț a sumelor de 458.805 euro, 1.580 dolari și 145.420 lei”. O primă greșeală, cu… 4000 de euro în plus. În al doilea paragraf, aceeași sumă greșită – 458.805 euro este trecută din nou, de această dată cu referire la Sentința nr. 190/R-Cont din 4.11.2009 a Curții de Apel.  
În același document, în primul paragraf din soluția instanței de fond, se precizează că ”Prin sentința nr. 258 din 27.04.2011 a Curții de Apel Pitești s-a constatat că dobândirea sumelor de 454.805 euro, 1.580 dolari și 145.420 lei nu are caracter justificativ”.
Surprize… surprize la pagina 13 a deciziei Înaltei Curți, la ultimul paragraf. Aici scrie negru pe alb că ”hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de fond nu a fost dată sub vreo ”sub condiție”, așa cum se arată în motivele de recurs și confiscarea sumelor 485.805 euro, 1580 dolari și 145.420 lei se va face în baza acestei hotărâri.” Așadar, pe parcursul deciziei, suma confiscată în euro a ajuns de la 454.805 euro la 485.805 euro. Așadar, 31.000 de euro trecuți eronat în plus… Este de neînțeles cum nu a verificat instanța aceste detalii extrem de importante și a consemnat fără o minimă verificare.

Diferențe între sumele găsite la percheziție și cele confiscate!

Însă surprizele privind sumele confiscate de la domiciliul lui Codruț Vlăsceanu nu se opresc aici. Există diferențe majore între sumele găsite la percheziție și cele… confiscate, fapt reliefat de toate documentele oficiale. În procesul verbal întocmit de către cei de la DNA după percheziția efectuată la domiciliul lui Vlăsceanu pe 13 iunie 2008, percheziție efectuată de către un procuror și patru ofițeri de poliție judiciară, se consemnează că ”au fost ridicate în vederea cercetării, fiind sigilate cu sigiliu P.N.A., sumele de 454.655 euro, 145.492 lei și 1850 dolari SUA”. Cu alte cuvinte, sumele găsite, atât cele în lei, cât și în valută diferă în totalitate de cele… confiscate. În deciziile și sentințele Înaltei Curți, precum și ale Curții de Apel Pitești, scrie negru pe alb de dispunerea confiscării sumelor de ”458.805 euro, 145.420 lei și 1580 dolari.” Iar într-un document oficial de la ANI, se scrie despre ”instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 454.805 euro, 1.580 dolari și 145.420 lei.” Rezultă o diferență de 4000 euro între suma indicată de Curtea de Apel Pitești și cea care apare într-un document A.N.I. Sunt pur și simplu inadmisibile aceste erori în lanț ale unor instanțe și autorități care trebuie să își facă meseria „ca la carte” și care în realitate dovedesc o superficialitate alarmantă.

Diferență de 14.000 lei între veniturile din salariu indicate de Prefectura Argeș și cele consemnate de ANI

O altă eroare a justiției, de data asta în ceea ce privește veniturile din salariu realizate de către Codruț Vlăsceanu. Deși în adresa Prefecturii Argeș cu nr. 350/28.05.2012 scrie cât se poate de clar – și defalcat – faptul că fostul șef de la Permise Codruț Vlăsceanu a avut venituri cumulate de 228.246 lei în perioada 1 aprilie 2005-15 iunie 2008, ANI și instanța au stabilit pentru Codruț Vlăsceanu venituri de… 214.860 lei și, în plus, pentru o perioadă de opt ani (2000-2008). Neconcordanțele sunt din nou foarte vizibile și mari, fiind vorba de o sumă de peste 14.000 lei.

Inexactități și cu privire la înstrăinarea unei părți din avere către rude

Erori majore apar și legat de averea lui Codruț Vlăsceanu. În sesizarea ANI cu nr. A59/I.I./2008, se specifică faptul că veniturile realizate de către soții Vlăsceanu (inclusiv diverse vânzări) în perioada 2000-2008 se ridică la 824.831 lei, iar averea dobândită – la 600.861 lei. Rezultă o diferență, justificată în plus, de 223.970 lei. În sentința 258 din 2011, Curtea de Apel Pitești confirmă la pagina 5 cele constatate de ANI, cu plusul justificat de avere de 223.970 lei. Numai că în… aceeași sentință, la pagina 9, alineatul 1, însuși judecătorul vorbește de ”averea nejustificată ce depășește 20.000 de euro”. Iar în acest caz se pune firesc și obiectiv întrebarea: ce nu a justificat Vlăsceanu în condițiile în care în chiar sesizarea ANI diferența din venituri față de averea declarată este declarată… justificată?
După cum precizează Vlăsceanu în memoriul trimis instanței pe 5 septembrie a.c., ANI, neținând cont de justificarea veniturilor și averii sale, a trecut la verificarea averii soacrei sale, a fiicei și ginerelui, motivând la pagina 16 din sesizarea din 2008 că Vlăsceanu a înstrăinat celor trei o parte din avere. În dosarul cauzei nu există niciun document în ceea ce privește înstrăinarea vreunei părți din averea lui Vlăsceanu către rude. Mai mult, din actul de sesizare al celor de la Integritate, pag. 44, rezultă că soacra sa Ciolpan Cornelia, nici măcar nu a fost citată la ANI…

Adresa și CNP-ul lui Vlăsceanu, trecute greșit în mai multe documente oficiale 

Atât instanțele, cât și ANI, fac în documente oficiale inclusiv greșeli de râsul… copiilor, cum ar fi acelea că data nașterii, CNP-ul și adresa lui Codruț Vlăsceanu au fost trecute greșit în mai multe documente! Astfel, într-o ordonanță a ANI  din iulie 2008, se vorbește de ”sumele identificate și ridicate ca urmare a percheziției efectuate la data de 13.06.2008 în locuința acestuia (n.red. – Codruț Vlăsceanu), din mun. Pitești, str. Exercițiu, bl. D17”. Însă Codruț Vlăsceanu nu mai locuiește la adresa respectivă de ani buni. Mai mult, respectivul apartament nici nu îi mai aparținea la data respectivă! De altfel, în procesul-verbal întocmit de către DNA după percheziție, se specifică foarte clar și corect că percheziția s-a efectuat la domiciliul lui Vlăsceanu din Aleea Căminelor. ANI o mai comite o dată în actul de constatare din 6 februarie 2009, unde scrie tot adresa greșită din strada Exercițiu și, în afară de asta, îi mai greșește și anul nașterii lui Vlăsceanu – 1958 în loc de 1959 și CNP-ul complet ”1580905……” în loc de ”1590905……” De altfel, în toate adresele trimise de către ANI către diverse instituții pentru verificarea lui Vlăsceanu se indică CNP-ul greșit. Altă eroare, la fel de ciudată, este că în sentința nr. 258 din 27 aprilie 2011, Curtea de Apel Pitești menționează aceeași adresă greșită din str. Exercițiu, preluând pe nemestecate și fără o minimă verificare documentele primite de la cei de la Integritate! Asta deși la dosar fusese depusă adresa cu domiciliul corect luat de la Evidența Populației… Mai mult, eroarea privind domiciliul lui Vlăsceanu se perpetuează și într-o somație emisă de Direcția Finanțelor Publice Argeș pe 17 iulie 2012, somație în care apare tot fostul domiciliu de pe strada Exercițiu.
În mod firesc și cu ironia de rigoare, se pune întrebarea: pe cine cercetează de fapt justiția în celebrul dosar al permiselor auto, în condițiile în care toate datele personale ale lui Vlăsceanu sunt eronate?

Vlăsceanu reclamă că zeci de probe au dispărut de la dosar

În voluminosul memoriu trimis instanței pe 5 septembrie a.c., Codruț Vlăsceanu reclamă și faptul că de la dosar au dispărut zeci de probe, exemplificând aici cu adeverința de la Casa de Pensii Argeș privind pe socrul său Ciolpan Dumitru sau fișa fiscală a fiului său Vlăsceanu Silviu. De la dosar au dispărut, de asemenea, declarațiile de avere din 2000, 2001, 2005, 2007 și 2008 ale lui Codruț Vlăsceanu.
Mai trebuie spus și că Vlăsceanu a făcut sesizări legate de toate aceste erori, însă nici acestea nu au fost îndreptate, nici el nu a primit niciun răspuns. De ce oare? Nu cumva instanțele din România așteaptă „îndreptarea de eroare materială” taman de la CEDO?
Material realizat de Denis Grigorescu

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole


Loading RSS Feed