Puțini sunt cei care, ajunși oameni mari, își aduc aminte de unde au plecat și încearcă să facă ceva pentru locurile natale. Unul dintre aceștia este generalul în rezervă Constantin Anton, născut la 19 octombrie 1950, în satul Țuțulești, comuna Suseni. Pentru cei care nu știu încă, dl. Anton a fost general de Transmisiuni, absolvent al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, al Școlii Militare de Ofițeri Activi Transmisiuni din Sibiu și al Academiei Tehnice Militare din București. A urcat, grad cu grad, pe meritocrație, în ierarhia militară, doctoratul în științe tehnice permițându-i să ajungă și profesor universitar la Universitatea din Pitești după trecerea în rezervă.
Oameni mari care s-au ridicat din Țuțulești
Fosta comună Țuțulești a dat țării mulți oameni de seamă, precum filosoful și sociologul Dimitrie C. Amzăr, pe preotul Marin Braniște (cel care a salvat Biserica Domnească „Sf. Gheorghe” din Pitești de la demolare la jumătatea anilor 60, pe poetul Ilie Vodăian (Dănălache), pe prefectul și traducătorul Aurel Teodorescu, pe poeta și traducătoarea Paula Romanescu, pe dl. general însuși. Dar, dintre toți, dl. general Anton s-a implicat cel mai mult în viața satului natal.
Sâmbătă, 7 mai 2022, la Căminul Cultural Șerbănești a avut loc aniversarea de 10 ani ai Asociației Culturale „Rovine”, pe care dl. general a înființat-o. La Șerbănești, și nu la Țuțulești, pentru că a mizat, corect, pe o participare numeroasă (și au fost peste 150 de persoane). La prezidiu, alături de domnia sa, s-au mai aflat poeta Paula Romanescu (fostă Teodorescu), deputatul Aurel Bălășoiu, preotul satului. Și ca să nu se creadă că spunem vorbe mari, vă prezentăm succint ceea ce a reușit să facă în cei 10 ani (din care scădem doi ani de pandemie). Prin asociație, a editat „Buletinul cultural Rovine”, aflat în al 9-lea an de viață, ajuns la nr. 17, în fapt singura revistă de cultură ce apare în mediul rural în județul Argeș. O revistă prin care se promovează tradițiile și obiceiurile locale, personalitățile locului și se cultivă talentul copiilor din zonă.
De ce Rovine?
A înființat Muzeul sătesc „Dâmbovnic” la Țuțulești (în clădirea fostei primării), în care a adunat unelte vechi, costume populare, ceramică și multe alte lucruri (în trei camere). A ridicat, tot pe speze proprii, în 2018, un monument lui Mircea cel Bătrân, în fața Școlii „Gheorghe Toma” din Țuțulești. A făcut cu putință „Imnul Rovinelor”, muzica aparținându-i Elisabetei Zamfirache, iar versurile lui Ion Alexandru. De ce Rovine? Facem o paranteză.
La data de 17 mai 1395 a avut loc marea bătălie de la Rovine, prima mare confruntare dintre români și turci. Locul exact al localității Rovine nu este clarificat pe deplin, unii istorici opinând că ar fi pe malul Dâmbovnicului, în dreptul satului Țuțulești. Cei 10.000 de oșteni conduși de Mircea cel Bătrân au învins oastea de 60.000 de ieniceri și spahii condusă de Baiazid I. Conform unei cronici bulgare, se spune că „în această bătălie, lănci fără număr s-au frânt şi mulţimea săgeţilor a fost așa de mare, încât văzduhul nu se mai putea vedea de desimea lor”.
Citește și Unirea, marcată la Ştefăneşti ca un eveniment major în istoria localităţii
Concurs despre Mircea cel Bătrân cu 500 de elevi participanți
De aici și denumirea asociației, și articolele publicate pe această temă (unde sunt Rovinele?) în revista condusă și finanțată de dl. general. Dincolo de acestea, a căutat să implice elevii, să-i promoveze, organizând mai multe concursuri cu premii. Unul l-a avut în centrul atenției pe Mircea cel Bătrân (concurs la care au participat peste 50 de copii de la școlile din Suseni, Țuțulești și Șerbănești, pe secțiuni – literatură, pictură, modelaj), dar cel mai amplu concurs s-a petrecut în 2018, cu prilejul Centenarului Marii Uniri, la care au participat sute de elevi nu doar din cele trei sate menționate, dar și din Pitești – Școala „Mircea cel Bătrân”, Liceul „Dinu Lipatti”, Palatul Copiilor, Școala „Nicolae Simonide”, acordându-se 37 de premii.
Asociația culturală „Rovine” s-a implicat și i-a implicat pe elevii din Țuțulești la toate „zilele mari” ale istoriei noastre – Ziua Națională, Ziua Eroilor, Ziua Culturii Române, Ziua Armatei, Ziua Iei etc. Și câte alte lucruri în numai 10 ani! Cunoscând realitatea argeșeană, nimeni nu a făcut pentru lumea satului nostru (tot mai îmbătrânit și rărit) câte a reușit să facă un om cu suflet mare și extrem de modest, tocmai „iertat” de un elev pe care îl premiase, de clasa a 8-a, dar cu atitudine de… mareșal, precum dl. general Anton. Ceva asemănător, dar restrâns, la nivel teoretic, de comunicări, a mai făcut regretatul prof. univ. dr. ing. Nicolae Leonăchescu, fost deputat, la Stroești.
De ce face asta?, l-am întrebat. „Pentru copii, îndeosebi, ne-a răspuns dl. general. Să știe de unde vin, să-i învățăm tradițiile, pentru a le duce mai departe, și să-i facem mândri că aparțin unor locuri pline de istorie.”
0 Comentarii