Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Argeș, prin Cabinetul Președintelui, a reacționat la faptul că pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost publicat, cu o maximă discreție, pe 4 aprilie, un Proiect de Ordin de Ministru, susținut de Referatul Direcției Generale Biodiversitate nr. DGB/ PNRR_I3.2./ 169322/ 20.03.2024.

Pe scurt, prin acest Proiect de Ordin de Ministru este vizată – cităm de la CCIA Argeș – „aprobarea unei liste cu zone de protecție strictă care va include 418 zone de protecție strictă, acoperind o suprafață de circa 147.771 ha”.

Pentru corectitudine politică, Proiectul este „pus în dezbatere publică” timp de numai 10 zile…

Citește și: Banii Mioveniului – îngropaţi de grandomania primarului Georgescu în proiecte suspectate de corupţie în Măgdăceşti, Republica Moldova

„În numele mediului de afaceri argeșean, considerăm că este de datoria noastră să atragem atenția că sunt anumite linii roșii economice care nu trebuie depășite!” – transmite CCIA Argeș. Vă prezentăm punctul de vedere al acestei instituții, intitulat

„Argeșul poate și trebuie să crească și prin turism”

„Libertatea de mișcare și deschiderea ultimilor 20 de ani ne-au dat posibilitatea de a vizita lumea, de a fi turiști
și de a admira cele mai frumoase locuri în care care mâna omului a completat creația naturii. Europa, ca sa nu vorbim
de locuri mai îndepărtate, este plină de parcuri, resorturi, stațiuni. Franța, Austria, Italia etc sunt celebre (și) printre
români pentru stațiunile și resorturile de ski care atrag anual milioane de turiști, cu contribuție economică majoră.

Unde s-au construit aceste resorturi? În spațiu? Pe Lună? Nu! S-au construit în munții, în vaile și în locurile cu
o natură generoasă. S-au construit și funcționează și astăzi cu respectarea unor legi și reguli STRICTE privind
protecția mediului și sunt atracția și obiectul admirației tuturor turiștilor.

Tema creării unui „Yellowstone de România” este periodic rostogolită de diverse asociații și medii, multe
dintre ele având rădăcini și finanțări tocmai din țările pe care le vedem ca modele de dezvoltare sustenabilă a
infrastructurii turistice și cu care ne-am putea bate de la egal la egal din punct de vedere al potențialului turistic.
Subliniez sustenabilă, pentru ca nimeni nu poate să spună că țări precum Franța, Germania, Austria, Italia, etc nu
respectă legislația privind mediul și protecția naturii.

Aducem în discuție acest subiect nu întâmplător. Pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost
publicat cu o maximă discreție, în data de 04.04.2024 un Proiect de Ordin de Ministru, susținut de Referatul Direcției
Generale Biodiversitate nr. DGB/ PNRR I3.2./ 169322/ 20.03.2024. Foarte pe scurt, prin acest Proiect de Ordin de
Ministru se vizează aprobarea unei liste cu zone de protecție strictă care va include 418 zone de protecție strictă,
acoperind o suprafață de circa 147.771 ha. Pentru corectitudine politică, Proiectul este „pus în dezbatere publică”
pentru numai 10 zile…

Citește și: Oficial! Argeș Mall e pregătit să-și deschidă porțile

În numele mediului de afaceri argeșean, considerăm că este de datoria noastră să atragem atenția că sunt
anumite linii roșii economice care nu trebuiesc depășite. A pune Valea Argeșului, cu Transfăgărășanul, a pune Valea
Oltului sau Culoarul Câmpulung-Rucăr-Bran, ca să nu dăm decât câteva nume din lista Proiectului, în categoria
zonelor cu restricție de dezvoltare economică este o mare eroare și chiar un atentat la dezvoltarea economică. Acestea
sunt adevărate artere care nu doar că leagă geografic părți ale României, dar prin ele pulsează sângele economiei și au
un potențial fantastic de dezvoltare.

Dezvoltarea economică este vitală și nu trebuie blocată sub pretextul aparent nobil al protecției mediului. Cu
siguranță că cei care vor veni dupa noi ne vor trage la răspundere dacă vom distruge mediul și dacă le vom lăsa în
urmă o natură pârjolită și jupuită de resursele sale. Dar credem cu tărie că vom judecați în egală măsură de copiii
noștri și dacă nu vom acționa cu înțelepciune și nu vom pune bazele unei dezvoltări economice responsabile – în
special turistice, pentru care, har Domnului, avem toate datele naturale.

În concluzie, României în general și Argeșului în special nu i se poate nega acest potențial de dezvoltare
economică prin turism, dezvoltare care poate fi deopotrivă sustenabilă, verde și funcțională pentru generații și
generații de acum încolo. Să fim deci inteligenți și în loc să ridicăm garduri și să înființam rezervații, mai bine
să facem o legislație puternică împotriva abuzurilor contra mediului, să găsim oameni competenți și onești care
să vegheze la respectarea legii și să dezvoltăm inteligent acest patrimoniu uriaș pe care îl avem nefolosit.
Am irosit până în prezent potențialul de dezvoltare din mai multe domenii, pe care țara noastra l-a
avut…

Să nu irosim, din rațiuni false și oportunitatea imensă a dezvoltării economice prin turism, care ne poate
transforma pe viitor într-o destinație atractivă pentru investiții, cu beneficii economice majore, atingând
concomitent și dezideratul de a avea o lume mai curată și mai puțin poluată.

Invităm toate instituțiile abilitate să ia poziție pe acest subiect și chiar să dezbatem împreună, cu argumente și
maximă transparență acest subiect care este de o importanță vitală pentru viitorul nostru!”

Semnează Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, 9 aprilie 2024