Alertă nucleară falsă în plin război! Hackerii au compromis aplicații de urgență din Ucraina și Rusia

Locuitorii din Ucraina și Rusia au primit pe telefoanele mobile avertismente alarmante despre presupuse atacuri nucleare, scurgeri radioactive și amenințări chimice, însă mesajele s-au dovedit a fi false. Incidentul s-a produs duminică seară și luni dimineață, după ce aplicații folosite pentru transmiterea alertelor de urgență au fost vizate de atacuri informatice. În Ucraina, unele notificări avertizau inclusiv asupra unor posibile confruntări armate pe străzile capitalei Kiev, în timp ce utilizatorii din Rusia au fost îndemnați să își facă provizii și să caute adăpost. Autoritățile au intervenit pentru a clarifica situația și au transmis că avertismentele nu reflectau amenințări reale, potrivit informațiilor relatate de Al Jazeera.

Cele două incidente au avut loc la numai câteva ore distanță, într-un context în care populațiile ambelor țări sunt deja obișnuite cu alertele privind atacurile aeriene. De această dată, însă, mesajele au făcut referire la pericole de o gravitate deosebită, inclusiv la folosirea armelor nucleare. Ucraina și Rusia au raportat compromiterea unor sisteme digitale de avertizare, iar autoritățile de la Kiev au acuzat partea rusă că s-ar afla în spatele incidentului informatic. Până în acel moment, însă, nu fusese prezentată o confirmare independentă privind identitatea autorilor atacurilor.

Avertismente despre radiații, arme chimice și lupte pe străzile Kievului

Primele mesaje neobișnuite au fost semnalate duminică seară în Ucraina, prin intermediul aplicației Air Alert, utilizată pentru informarea populației în cazul unor pericole aeriene. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, sistemul a început să distribuie notificări false referitoare la posibile atacuri nucleare și chimice în Kiev și în împrejurimi. Unele avertismente susțineau că în capitală ar putea izbucni confruntări de stradă, iar altele anunțau presupusa lansare de către Rusia a unei rachete hipersonice Oreșnik.

Autoritățile ucrainene au reacționat rapid și au anunțat că aplicația ar fi fost compromisă printr-o intervenție ostilă. Forțele Aeriene au transmis că nu exista nicio amenințare radioactivă și le-au cerut cetățenilor să își păstreze calmul, recomandându-le să urmărească informațiile publicate prin canalele oficiale. În același timp, guvernul de la Kiev a precizat că o altă aplicație de avertizare, destinată special capitalei, funcționa normal.

Potrivit jurnalistei Al Jazeera Audrey Macalpine, aflată la Kiev, notificările false au început să apară puțin după ora 22:00, ora locală. Unele avertismente au fost auzite și prin difuzoarele amplasate în centrul orașului, ceea ce a amplificat surprinderea locuitorilor. După aproximativ o jumătate de oră, însă, numeroși oameni înțeleseseră că mesajele ar putea proveni dintr-un atac informatic și că nu existau confirmări oficiale ale pericolelor anunțate.

Centrul pentru Comunicare Strategică al Ucrainei a indicat Rusia drept posibil autor al operațiunii, invocând inclusiv faptul că unul dintre mesajele distribuite fusese redactat în limba rusă. Această acuzație nu stabilește însă, de una singură, cine a compromis aplicația.

Și rușii au primit alerte false. Li s-a cerut să își facă provizii pentru trei săptămâni

La câteva ore după incidentul din Ucraina, autoritățile ruse au anunțat că o aplicație națională destinată avertizării populației a fost, la rândul ei, afectată de un atac informatic. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a vorbit despre o operațiune cibernetică de amploare, în urma căreia utilizatorii au primit notificări false privind presupuse atacuri iminente cu drone.

Conform relatărilor din presa rusă, unele mesaje susțineau că Ucraina ar fi lansat drone P1-Suns echipate cu focoase nucleare către toate regiunile Federației Ruse. Alte avertismente îi îndemnau pe cetățeni să se adăpostească și să își pregătească rezerve de alimente pentru trei săptămâni. Autoritățile de la Moscova au precizat că informațiile distribuite prin aplicație erau false, fără să indice cine ar fi fost responsabil pentru compromiterea sistemului.

Astfel, în decurs de numai câteva ore, populația celor două state s-a confruntat cu o situație asemănătoare: platforme concepute pentru protejarea civililor au transmis informații alarmante care nu corespundeau unor amenințări confirmate. Incidentele au atras atenția asupra vulnerabilității unor instrumente digitale de care oamenii depind în timpul conflictelor militare.

Războiul cibernetic dintre Rusia și Ucraina nu este o noutate

Atacurile informatice au devenit o componentă importantă a confruntării dintre Moscova și Kiev, iar incidentele care au vizat aplicațiile de avertizare se înscriu într-un istoric mai amplu de operațiuni desfășurate în mediul digital. Sistemele guvernamentale, rețelele de comunicații și serviciile esențiale au fost vizate în repetate rânduri, atât înaintea invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022, cât și în anii care au urmat.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este atacul asupra operatorului ucrainean de telecomunicații Kyivstar, produs la sfârșitul anului 2023. Operațiunea, atribuită grupării de hackeri Sandworm, a provocat întreruperi importante ale serviciilor și a afectat inclusiv funcționarea unor sisteme de notificare. În paralel, grupări de hackeri ucraineni au revendicat sau au fost asociate cu atacuri informatice împotriva unor instituții și infrastructuri din Rusia.

Printre structurile implicate în acest tip de confruntare se numără și Armata IT a Ucrainei, o inițiativă formată din voluntari după declanșarea invaziei ruse. Gruparea a vizat, potrivit relatărilor din presă, instituții guvernamentale, servicii financiare și alte ținte digitale rusești. Aceste operațiuni arată că războiul nu se poartă exclusiv pe câmpul de luptă, ci și în rețelele informatice prin care circulă informații esențiale pentru populație.

De ce alertele nucleare false provoacă o îngrijorare deosebită în Ucraina

Pentru ucraineni, mesajele despre radiații au o semnificație aparte, având în vedere dezastrul nuclear de la Cernobîl din aprilie 1986. Accidentul a provocat contaminarea radioactivă a unor teritorii întinse și a avut consecințe grave asupra sănătății populației și mediului. Amintirea catastrofei rămâne prezentă, iar orice avertisment privind un posibil incident nuclear poate provoca îngrijorare.

La aceste temeri se adaugă situația centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în orașul Enerhodar, sub control rusesc. Instalația se găsește într-o regiune afectată de război, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor asociate activităților militare din apropierea acesteia.

Săptămâna trecută, AIEA a raportat moartea unui sudor care lucra la centrala Zaporojie, în urma unui atac cu dronă. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a cerut reținere militară maximă, subliniind necesitatea protejării instalațiilor nucleare și a personalului care lucrează în aceste zone.

În acest context, avertismentele false despre atacuri nucleare și scurgeri radioactive au potențialul de a provoca panică, chiar și atunci când sunt dezmințite rapid. Incidentele din Ucraina și Rusia au demonstrat cât de importante sunt securitatea aplicațiilor de urgență și transmiterea unor informații corecte către populație. Deși autoritățile au precizat că mesajele nu indicau pericole reale, compromiterea unor asemenea sisteme ridică întrebări serioase privind protejarea canalelor oficiale de avertizare în timpul războiului.