Mircea Rusu, unul dintre cei mai valoroși rugbiști români ai generației sale, a murit la Cluj-Napoca, la vârsta de 93 de ani. Fostul flanker a făcut parte dintr-o linie de treisferturi remarcabilă a echipei naționale, alături de Viorel Morariu și Radu Demian.
Născut la 30 iulie 1933, la Blaj, Mircea Rusu a urmat cursurile liceale în localitatea natală, apoi și-a continuat studiile la Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. În perioada liceului, a practicat mai multe discipline sportive, printre care atletismul, baschetul și voleiul. A descoperit rugby-ul în 1953, când era student la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului de Căi Ferate din București. Un an mai târziu, s-a alăturat echipei Locomotiva I.C.F., antrenată de Constantin „Telu” Diamandi, după ce a aflat că jucătorii beneficiau de masă gratuită la cantină.
Talentul său l-a propulsat rapid, iar în 1956 a ajuns la Grivița Roșie, club pentru care a evoluat până în 1970. În această perioadă, a câștigat opt titluri de campion național și a contribuit la unul dintre cele mai importante succese ale rugby-ului românesc: cucerirea titlului european în 1964, după victoria din finală în fața formației franceze Mont-de-Marsan.
În anii '60, Mircea Rusu a fost și unul dintre componenții echipei naționale care a înregistrat o serie de 25 de meciuri internaționale fără înfrângere. A debutat pentru România pe 27 octombrie 1959, într-o partidă cu Republica Democrată Germană, disputată la București. Ultima sa apariție în tricoul naționalei a avut loc pe 28 mai 1967, într-un meci împotriva Portugaliei, la Lisabona.
A contribuit la dezvoltarea rugby-ului clujean
În 1970, din cauza unor probleme familiale, Mircea Rusu s-a mutat la Cluj, unde a devenit director al Grupului Școlar Material Rulant „16 Februarie”. A continuat să joace rugby la Agronomia Cluj și s-a implicat activ în dezvoltarea acestui sport în rândul tinerilor.
Alături de Alexandru Ștefu, a înființat secția de rugby a Școlii Sportive „Viitorul” din Cluj, contribuind ulterior și la dezvoltarea unei secții de juniori la Clubul Sportiv Școlar „Locomotiva”. Cele două structuri au fuzionat mai târziu, sub numele „Locomotiva” Cluj. Totodată, a contribuit la înființarea echipei uzinelor „16 Februarie”, pentru care a jucat până în 1979, când s-a retras din activitatea competițională, la 46 de ani. A rămas alături de echipă până în 1995, anul pensionării sale.
Pentru contribuția sa la sportul românesc, Mircea Rusu a primit, în 1964, titlul de Maestru Emerit al Sportului. De-a lungul anilor, a fost inclus în Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România și a condus organizații importante pentru comunitatea locală, printre care Fundația „Prietenii Rugbyului Clujean”.
În aprilie 2023, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în unanimitate, cu 23 de voturi, acordarea titlului de Cetățean de Onoare al municipiului. În ultimii ani, Mircea Rusu și-a împărtășit experiențele și amintirile într-o carte intitulată „Omul Mircea Rusu”, lansată în urmă cu trei ani.
Moartea sa reprezintă o pierdere pentru rugby-ul românesc, Mircea Rusu rămânând în memoria sportului național atât prin performanțele obținute pe teren, cât și prin contribuția sa la formarea noilor generații de jucători.
0 Comentarii