# Ca de obicei, subprefectul Cârstoiu le zice de ustură… Subprefectul de Argeş, Ion Cârstoiu, poate candida oricând la un loc pe podiumul cu cele mai abile persoane publice ale judeţului. Şi asta pentru că a reuşit, cel puţin până acum, să iasă mai alb decât zăpada din toate scandalurile publice în care a fost implicat. Fie că a fost acuzat că ar fi avut grijă, ca director la ITA, să producă bâte pentru minerii care au snopit în bătaie tot ce-au prins pe străzile Bucureştiului, în iunie 1990, fie că a fost arătat cu degetul ca fiind implicat în caracatiţa de la Permise, fie că s-a speculat că ultima operaţie pe cord şi-a făcut-o fix pentru a scăpa de aceste din urmă acuzaţii, Ion Cârstoiu a căzut de fiecare dată în picioare ca o pisică, departe de a-şi fi consumat cele 9 vieţi proverbiale. Ce e adevărat şi ce nu din toate acestea, rămâne ca timpul să dea un verdict. Până atunci însă, am discutat cu Ion Cîrstoiu despre ce a fost, ce este şi ce va fi în viaţa publică argeşeană.
„USL nu are cu cine să mă înlocuiască”
# Peste un an vom avea un nou guvern, o altă configuraţie politică. Unde vă voi găsi pentru un alt interviu?
– Tot aici, în acest birou. Sunt înalt funcţionar public şi voi rămâne pe post pentru că nu au cum să mă dea afară. Aşa că, dacă voi fi sănătos, în 2013, la 65 de ani, voi ieşi la pensie ca subprefect.
# Şi dacă se schimbă puterea politică?
– Nu contează, tot subprefect rămân. Nici măcar nu au cu cine să mă înlocuiască, nu mai au niciun înalt funcţionar public. Ziceţi-mi dumneavoastră unul, dacă îl ştiţi!
# Eu ştiu? Iani Popa?
– Nu mai este înalt funcţionar pentru că şi-a dat demisia. Ca să redevină înalt funcţionar, nu poate decât prin examen şi până îşi dau ei examenele…ies eu la pensie.
# După pensionarea din administraţie, veţi reveni în politică, în PDL?
– Nu, pentru că nu mai am partid unde să mă întorc. PD era partidul meu, care era de centru, centru-stânga. PDL nu e partidul meu, nu mă regăsesc în el.
„Pe vremea mea nu se bătea cu pumnul în masă la partid”
# Pentru că a venit vorba, de ce după dumneavoastră, PD, respectiv PDL în momentul de faţă, nu a mai fost capabil să producă niciun lider din judeţ?
– Pentru că, deşi în PD Argeş erau foarte mulţi tineri care aveau toate calităţile pentru a prelua partidul, ei nu au fost lăsaţi să crească, ba chiar au fost daţi la o parte, dar nu vă dau nume pentru că s-ar putea să le fac rău.
# Atunci unde s-a greşit? Nu cumva aţi greşit dumneavoastră plecând?
– Eu am plecat de la şefia organizaţiei Argeş pentru că de la Bucureşti mi s-a spus clar „eşti cel mai vechi din ţară, trebuie să pleci!” Aşa că am ales acest drum şi am plecat la Prefectură. În această conjunctură s-a cedat foarte mult în faţa liberalilor, în acea Alianţă D.A. Apoi, când au venit cei de la PLD, organizaţia nu avea lider, era un interimat, şi aşa a ajuns Boureanu preşedinte impus de la Centru.
# Şi după Boureanu a venit Mircea Andrei, tot trimis de la Centru.
– Da, dar măcar Mircea Andrei are legătură cu Argeşul, e argeşean, chiar dacă n-a făcut politică în Argeş.
# Are PDL acum un lider bun?
– Mircea Andrei este un politician bun, un lider bun iar când spun asta pun şi ghilimele puţin.
# Cum adică?
– El mai are de învăţat. În sensul că va trebui să înveţe că la Argeş nu merge întotdeauna ceea ce mergea la Dâmboviţa. El vrea ca partidul să se modeleze pe el, ceea ce e greşit pentru că ar trebui ca el să se modeleze pe partid, pe organizaţie, cel puţin în anumite situaţii.
# Vi se spunea „Stăpâne”, atunci când eraţi preşedintele PD Argeş?
– (Râde) Nu, niciodată. Pe vremea mea nu se dădea cu pumnul în masă la partid. Eram colegi, chiar şi atunci când aveam păreri în contradictoriu. Vă spun un lucru: în politică nu există stăpân. Niciodată. Cine nu crede asta greşeşte, iar mai devreme sau mai târziu o astfel de atitudine îl va costa.
„Pendiuc e primar pentru că aşa au vrut toate partidele”
# Cum vă explicaţi că, din 1992 şi până acum, Tudor Pendiuc nu are contracandidat?
– S-a întâmplat aşa pentru că aşa au vrut partidele.
# Cum aşa? S-au întâlnit toţi şi au decis să scoată la înaintare candidaţi fără şanse?
– Nu chiar aşa. Înainte de campanie, Pendiuc îi abureşte pe toţi lăsându-i să creadă că va trece la ei, ori înainte, ori după alegeri, după care îi lasă baltă. Nu vedeţi şi acum cu UNPR-ul? Asta e o fumigenă, că trece Pendiuc în barca Puterii prin UNPR. Nu va trece. Nu ştiţi că aşa a făcut mereu, că nu ştie dacă mai candidează, că nu ştie din partea cui mai candidează… Şi tot la PSD a rămas. Iar în final Pendiuc e Pendiuc, îi face pe toţi să tragă de el şi el face tot ce ştie el că trebuie să facă. Pendiuc e Pendiuc, nu e nici măcar PSD, e Pendiuc.
# Nu cumva nu au nici partidele contracandidaţi pe măsură? PDL, de exemplu, are?
– Fals, toate au. Fiecare partid are cel puţin un om de calibrul lui sau poate găsi unul. Dar nu vor, inclusiv PDL. E limpede că nu ai vrut să iei Piteştiul, dacă ai ieşit cu Frătoaica sau cu Tudor Ionescu. Nu am nimic cu ei, dar e limpede pentru toată lumea că au fost scoşi doar ca să aibă un candidat şi atât. Dacă vor veni cu un om care să scoată cel puţin 55-60% dintre alegători la vot, acela va deveni primar pentru că toţi cei care vor ieşi în plus faţă de alegerile trecute sunt cei care nu au avut alternativă la Pendiuc.
„Arafat, o scânteie prost aleasă”
# În final, câteva întrebări despre prezent şi viitorul apropiat. Se încearcă transformarea lui Arafat într-un vector al nemulţumirii populare, gen Laszlo Tokes în 1989?
– Arafat este scânteia pentru ceea ce se întâmplă acum, dar e o scânteie prost aleasă pentru că lucrurile nu mai sunt ca atunci. Oamenii au tot dreptul să se exprime şi să fie nemulţumiţi, dar paşnic şi civilizat. Nu se schimbă Guvernul, Puterea, în ultimul an de mandat şi oricum nu aşa.
# În aprilie, cel mai probabil, vom avea alegeri senatoriale parţiale la Piteşti. Nu cumva PDL l-a scos pe Daniel Dragomir la sacrificiu pentru ca, mai apoi, la termen, să vină cu un alt candidat?
– În primul rând, eu nu cred că sunt necesare aceste alegeri parţiale. Nu trebuie să te grăbeşti să faci alegeri, când, după maximum o jumătate de an, sunt cele la termen. Nu are nicio logică şi niciun rost. Sunt convins că Dragomir va fi candidatul lor şi la scrutinul din noiembrie, aici nu vorbim de sacrificiu. Iar de oameni tineri ca el este nevoie pentru că trebuie să se schimbe odată clasa politică.
# Comasarea, bună sau rea?
– Bună, dar numai în 2012, când e justificată din cauza crizei economice. După aceea, trebuie să se revină la normal, cu alegerile locale separate de cele parlamentare.
# Reorganizare teritorială?
– Nu înainte de alegeri, ci după şi nu după criterii politice, ci strict economice.
# După alegeri, PDL la putere sau USL?
– Cred că se vor forma două blocuri mari, unul de centru- stânga şi unul de centru- dreapta. Niciunul dintre partidele mari nu va reuşi să facă singur guvernul, ci cu ajutorul a cel puţin unuia dintre partidele mici.
„Băsescu a ajuns naşul lui Cătălin în Biroul Permanent”
# Vă apropiaţi de pensie, care e cea mai mare realizare a omului politic Ion Cârstoiu?
– Cea mai mare realizare a omului Ion Cârstoiu, a familiei Cârstoiu, care surclasează tot ceea ce înseamnă politic, este băiatul nostru, Cătălin.
# Şi despre el au spus unii că a ajuns director de spital doar pentru că e băiat de politician şi e finul lui Băsescu.
– Răutăţi, prostii de-a dreptul. Cătălin a obţinut totul prin muncă şi prin învăţătură, şi numai prin forţe proprii. A fost chiar o întâmplare că a ajuns să-l cunune Traian Băsescu.
# Cum aşa?
– Chiar când Cătălin s-a decis să se însoare am constatat că, din cauza unei cojuncturi, am rămas fără naşi. Într-o zi eram la Bucureşti, la o şedinţă a Biroului Permanent Naţional (BPN) şi, într-un moment de relaxare, am zis în gura mare „Măi, fraţilor, mi se însoară băiatul şi n-am naş”. Iar Traian Băsescu, aşa mai spontan cum e el, a zis „Taci din gură, că ţi-l năşesc eu”. Şi asta a fost tot. Era ministru atunci, nu se gândea nimeni că va ajunge preşedinte, nici măcar nu era şeful partidului, era Roman atunci.
# Deci v-a cununat băiatul cu avizul BPN.
– Nici chiar aşa, doar că s-a întâmplat în acea şedinţă.
# Eraţi prieten cu Traian Băsescu?
– Din contră, nu eram deloc într-o relaţie prea bună, pentru că ne contram foarte des pe chestiuni politice. Chiar nu eram prieteni, nici măcar amici.
Interviu realizat de Florin Silvestru
0 Comentarii