O anchetă de amploare a Parchetului European (EPPO) a scos la iveală o presupusă schemă de fraudare a fondurilor europene destinate agriculturii din România. Trei persoane au fost trimise în judecată la Tribunalul București, fiind acuzate că ar fi participat la obținerea ilegală a unor finanțări acordate pentru instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea fermelor mici.
Potrivit procurorilor europeni, în centrul investigației se află un consultant care ar fi folosit documente false sau cu informații inexacte pentru a solicita finanțări prin 237 de proiecte. Valoarea totală a banilor ceruți s-a ridicat la aproximativ 5,7 milioane de euro, iar 170 dintre proiectele identificate au primit efectiv fonduri europene.
Prejudiciul estimat pentru bugetul Uniunii Europene este de 3,5 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 16,8 milioane de lei. Ancheta nu se limitează însă la cele trei persoane trimise acum în judecată: alte 30 de persoane și-au recunoscut faptele și au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Cum ar fi funcționat schema de fraudare a fondurilor europene
Dosarul instrumentat de Parchetul European din București vizează finanțări acordate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), destinat susținerii dezvoltării agriculturii și a comunităților rurale.
Proiectele investigate urmăreau obținerea de bani pentru instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea exploatațiilor agricole de mici dimensiuni.
Potrivit anchetatorilor, principalul inculpat, care activa în domeniul consultanței, ar fi pregătit și depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) documentații care conțineau informații false sau inexacte.
Cererile de finanțare erau formulate în numele unor societăți comerciale și întreprinderi familiale, iar documentele prezentate ar fi creat aparența îndeplinirii condițiilor necesare pentru accesarea fondurilor.
În total, procurorii au identificat până în prezent 237 de proiecte considerate frauduloase, cu o valoare cumulată a finanțărilor solicitate de aproximativ 27,7 milioane de lei.
Din 237 de proiecte suspecte, 170 au primit bani europeni
Nu toate cererile de finanțare investigate au fost aprobate sau au dus la efectuarea unor plăți.
Conform informațiilor transmise de EPPO, 170 dintre cele 237 de proiecte au beneficiat efectiv de finanțare europeană.
În urma verificărilor, procurorii au estimat că prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro.
Această sumă este diferită de valoarea totală a finanțărilor solicitate, de 5,7 milioane de euro. Prima reprezintă prejudiciul estimat de anchetatori, în timp ce a doua reflectă totalul banilor ceruți prin proiectele identificate în dosar.
Fondurile vizate proveneau din programe europene destinate sprijinirii fermierilor, ceea ce înseamnă că presupusa fraudă privește bani alocați dezvoltării sectorului agricol.
Comisioane de 10–15% pentru persoanele care acceptau să figureze în proiecte
Un element important al investigației îl reprezintă implicarea altor persoane în depunerea cererilor de finanțare.
Potrivit procurorilor europeni, zeci de persoane ar fi acceptat ca proiectele suspecte să fie depuse în numele lor, în schimbul unor comisioane.
Sumele promise sau primite ar fi reprezentat între 10% și 15% din valoarea totală a proiectelor.
În acest fel, presupusa schemă ar fi permis depunerea unui număr mare de solicitări de finanțare prin intermediul mai multor societăți și întreprinderi familiale.
Anchetatorii susțin că documentațiile folosite pentru obținerea fondurilor conțineau date false sau inexacte, iar participarea persoanelor care figurau în cereri ar fi contribuit la funcționarea mecanismului investigat.
Informațiile comunicate de EPPO nu precizează că toate persoanele cercetate au avut același rol sau același grad de implicare.
Trei inculpați, trimiși în fața Tribunalului București
Parchetul European a anunțat trimiterea în judecată a trei persoane, printre care se numără și consultantul considerat principalul inculpat în dosar.
Acesta fusese arestat în luna mai 2026, în cursul anchetei.
Celelalte două persoane inculpate au fost plasate sub control judiciar.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului București, instanța urmând să analizeze acuzațiile și probele administrate de procurori.
Potrivit EPPO, dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse de până la zece ani de închisoare.
Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cele trei persoane beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
Alte 30 de persoane și-au recunoscut faptele
Ancheta are o amploare mai mare decât dosarul celor trei inculpați trimiși în judecată.
Parchetul European a precizat că alte 30 de persoane și-au recunoscut faptele și au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Procedurile legale privind aceste solicitări sunt în desfășurare, ceea ce înseamnă că situația juridică a persoanelor respective nu este încă definitiv soluționată.
În plus, alte zeci de persoane au fost cercetate în legătură cu presupusa schemă de fraudare a finanțărilor agricole.
Numărul mare de proiecte și de persoane investigate indică dimensiunea dosarului, în care procurorii încearcă să stabilească modul în care au fost pregătite cererile, cine a participat la depunerea lor și ce sume au fost obținute în mod nelegal.
Ancheta EPPO, desfășurată cu sprijinul DNA și al Poliției
Investigația a fost coordonată de Parchetul European din București, cu sprijinul mai multor structuri de aplicare a legii din România.
La cercetări au participat ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, prin structura de sprijin a procurorilor europeni delegați.
Anchetatorii au beneficiat și de sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița și al Brigăzii de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
EPPO este instituția europeană responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
În cazul de față, cercetările vizează utilizarea presupus frauduloasă a banilor europeni destinați agriculturii, prin proiecte depuse la AFIR.
Dosarul ajuns la Tribunalul București reprezintă o etapă a procedurilor judiciare, în timp ce situația celorlalte persoane implicate continuă să fie analizată prin procedurile legale corespunzătoare.
0 Comentarii