Vântul ține în picioare sistemul energetic. Peste 2.100 MW produși de eoliene după oprirea Cernavodă și Turceni 5

Producția eoliană a ajuns joi seară principala sursă de energie electrică a României, după ce turbinele au livrat peste 2.100 MW în sistem. Energia produsă de vânt a acoperit aproximativ o treime din consum, într-un moment în care două reactoare de la Cernavodă și Grupul 5 de la Turceni sunt indisponibile.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, Dispecerul Energetic Național estimează pentru orele de vârf o producție eoliană medie de circa 1.900 MW.

„Această energie eoliană compensează nu doar închiderea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă, dar și închiderea de astăzi a Unității 5 de la Turceni”, a declarat Bușoi într-o intervenție televizată.

Cele două reactoare nucleare aveau împreună o capacitate de aproximativ 1.400 MW, în timp ce oprirea grupului de la Turceni a scos din producție aproximativ 200-220 MW.

Bateriile contribuie în orele de vârf

Pe măsură ce producția fotovoltaică scade seara, capacitățile de stocare au început să livreze mai multă energie. Bușoi a explicat că bateriile sunt activate în funcție de prețurile de pe piață și de nivelul cererii.

Energia stocată în intervalele cu prețuri mai mici poate fi astfel introdusă în sistem în perioadele în care consumul și prețurile sunt mai ridicate.

Turceni 5 ar putea reveni luni

Grupul 5 de la Termocentrala Turceni a fost oprit controlat după identificarea unei neetanșeități la circuitul apă-abur al cazanului.

Potrivit Complexului Energetic Oltenia, remedierea defecțiunii și reconectarea grupului la Sistemul Energetic Național sunt estimate pentru luni, 24 august, în jurul orei 15:00.

Bușoi a explicat că astfel de probleme sunt mai greu de evitat în cazul unor echipamente care au o vechime considerabilă, iar investițiile majore în retehnologizarea capacităților pe cărbune sunt limitate de calendarul european de renunțare la această sursă.

România continuă să importe energie

Chiar și cu producția eoliană ridicată, România a avut joi seară nevoie de importuri de aproximativ 1.000 MW. Cu o zi înainte, când vântul a fost mai slab, importurile au ajuns la circa 2.000 MW.

Potrivit lui Cristian Bușoi, deficitul generat de indisponibilitatea unui grup pe cărbune poate fi compensat fie prin producția eoliană, atunci când condițiile meteo sunt favorabile, fie prin achiziții de energie de pe piața regională.