Secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii Pitești–Sibiu, unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură din România, a fost vizitată marți de reprezentanți ai Corpului Multinațional Sud-Est al NATO. Deplasarea a avut caracter tehnic și a urmărit evaluarea unor elemente esențiale ale viitoarei autostrăzi din perspectiva mobilității militare.

Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), aproximativ 30 de ofițeri specializați în logistică, infrastructură și contractare au participat la vizita de documentare organizată pe șantier.
Accent pe poduri, viaducte și tuneluri
Programul a inclus deplasări în mai multe puncte importante ale traseului, în zonele Boița, Câineni și Robești, alături de reprezentanții asocierii de constructori turci Mapa – Cengiz. Ulterior, oficialii NATO au primit informații privind stadiul lucrărilor în cadrul organizării de șantier de la Câineni.
Interesul specialiștilor s-a concentrat asupra capacității infrastructurii de a suporta transporturi militare grele. Au fost analizate clasele de încărcare utilizate la proiectarea podurilor și viaductelor și compatibilitatea acestora cu standardele militare MLC (Military Load Classification).
Totodată, ofițerii au evaluat caracteristicile tehnice ale celor trei tuneluri aflate în execuție – Balota, Robești și Boița 1 –, inclusiv dimensiunile și gabaritul necesare pentru deplasarea convoaielor militare și a transporturilor agabaritice.
Tronson-cheie pentru conectarea României
Secțiunea Boița–Cornetu are o lungime de 31,33 kilometri și reprezintă cea mai dificilă porțiune a Autostrăzii A1 Pitești–Sibiu. Proiectul include șapte tuneluri, însumând aproximativ cinci kilometri, precum și 24 de poduri și 24 de viaducte, care totalizează aproape 11 kilometri.
Importanța acestui tronson depășește componenta rutieră, întrucât va realiza traversarea Munților Carpați și va crea o legătură rapidă între provinciile istorice ale României.
După finalizarea întregii autostrăzi, va exista o conexiune continuă de mare viteză pe direcția est–vest, de aproximativ 850 de kilometri, între Banat, Transilvania, Muntenia și Dobrogea, un coridor considerat strategic atât pentru transportul civil, cât și pentru mobilitatea în cadrul NATO.



0 Comentarii