
Crucea din granit din curtea Bisericii „Sfînta Vineri”, ridicată de preotul Constatin Mărioara, îi păstrează vie amintirea
Ziua Eroilor, celebrată săptămâna trecută, pe 21 mai, de Înălțare, ne-a readus în memorie un martir al meleagurilor noastre, mort într-o închisoare comunistă, la Jilava. Este vorba despre preotul Ion Postelnicescu de la Biserica „Sfânta Vineri” din Pitești, fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi apropiat al lui Ion Mihalache, arestat de comunişti, în ianuarie 1959, la vârsta de 74 de ani și condamnat la 22 ani de temniţă grea, pentru „uneltire contra ordinii sociale“ în formă agravantă.
Pentru a-i păstra vie amintirea acestui om, considerat, la vremea sa, un vârf al elitei piteștene, preotul paroh Constantin Mărioara i-a ridicat, în 2009, în curtea bisericii amintite un monument – o impunătoare Cruce din granit – pe postamentul căruia scrie că părintele Ion Postelnicescu, paroh la „Sfânta Vineri” în perioada 1939-1959, a plecat la Domnul la 16 iulie 1959, suferind o moarte martirică în Închisoarea comunistă Jilava.
Preotul C-tin Mărioara: „Consilierul parohial Ioan Dumitru a fost cel care m-a provocat”
Despre ideea acestui monument am discutat chiar cu preotul Mărioara. „În Consiliul parohial al bisericii, pe vremea când eu am fost paroh aici, am avut printre consilierii bisericii mele un om care l-a cunoscut pe preotul Ion Postelnicescu. Este vorba despre Ioan Dumitru; făcea și el parte din grupul celor care au fost închiși, a făcut închisoare atunci. Deținut politic, era membru al AFDPR, dar a murit acum cinci-șase ani, șapte… Avea 80 de ani și ceva când s-a stins. Practic, el a fost cel care m-a provocat. Mi-a zis: «Hai, dom-le, să facem!» Ținea mult la treaba asta. Eu, tânăr fiind, mic fiind față de ce a fost părintele, am apreciat ideea și am spus că, da, îi dau concursul; și chiar m-am bucurat. Și, într-adevăr, am cotribuit apoi la ridicarea monumentului. Am vorbit cu o persoană care se ocupă cu pietre funerare, nu mai știu exact de unde, iar crucea și toate celelalte au fost aduse de cineva, îmi scapă numele… Ioan Dumitru a fost cel care a stabilit amplasarea acelui postament acolo. ÎPS Calinic n-a știut, dar nu s-a supărat, nici nu avea cum, fiindcă era un gest frumos, o aducere aminte, o floare a recunoștinței” – ne-a spus preotul Constantin Mărioara.
Din însemnările vremii, dar și din discuția cu venerabilul Sergiu Rizescu, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, putem recompune imaginea celui care a fost preotul Ion Postelnicescu. „Eram mic atunci, dar am auzit despre el, pentru că și tatăl meu a fost preot în satul Pârvu Roșu, orașul Costești. Știam că a fost deținut politic, dar nu l-am avut membru la noi (în AFDPR – n.r.), fiindcă nu a mai trăit” – ne-a spus dl Rizescu.

Condamnat la 22 de ani de temniță grea
Ion Postelnicescu s-a născut la 13 martie 1884 în familia preotului Vasile Postelnicescu din comuna Moşoaia. După absolvirea studiilor de teologie şi drept, la 4 noiembrie 1907 a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei „Sfântul Gheorghe“ din Piteşti, iar la 15 mai 1923 a fost hirotonit preot pe seama Bisericii „Sfânta Vineri“ din Piteşti, unde a slujit până la arestare. După 1929, a devenit membru al PNȚ, treptat ajungând unul dintre liderii locali, în componenţa comitetului judeţean şi în delegaţia permanentă. A fost membru fondator al Societăţii culturale „Argeşul“ şi profesor de religie la Liceul de fete „Ion şi Sevastiţa Vasilescu“ (astăzi „Zinca Golescu“) din Piteşti. În plan bisericesc, a exercitat funcţia de protopop de Argeş între anii 1932-1934 şi 1939-1940. După instalarea regimului comunist, părintele Postelnicescu s-a retras din viaţa politică, ducând numai o activitate bisericească chiar și după ce a ieşit la pensie pentru limită de vârstă. Din cauza trecutului său politic, la 13 august 1952 a fost reţinut de Securitatea din Piteşti şi anchetat. A fost eliberat după trei luni de carceră.
Dar la 8 ianuarie 1959 a fost arestat şi i s-a percheziţionat casa, fiind acuzat că, la întâlnirile pe care le avea, asculta posturile occidentale de radio, după care „discuta duşmănos“ în speranţa schimbării regimului politic. În anchetă, părintele nu a recunoscut acuzaţiile. Procesul s-a judecat la Tribunalul Militar Craiova, iar la 20 iunie 1959 a fost condamnat la 22 ani temniţă grea. În aceeaşi zi a fost transferat la penitenciarul din Ocnele Mari, apoi, la 10 iulie, la Jilava. Încă din timpul arestului de la Piteşti, medicii semnalau că părintele Postelnicescu era grav bolnav. La internarea la Jilava, potrivit unui martor, era „într-o stare avansată“ a suferinței. După şase zile i s-a administrat un tratament în condiţiile de detenţie, însă fără succes. La 16 iulie 1959, la ora 16, părintele Ion Postelnicescu a decedat în Penitenciarul Jilava. Abia după patru zile Procuratura din Bucureşti a dispus înhumarea sa.
Crucea din granit, înaltă de peste 2 metri, din curtea Bisericii „Sfânta Vineri”, îl aduce în conştiinţa publicului pe cel care a fost preot profesor Ion Postelnicescu. Monumentul a fost construit la Fabrica de marmură din Simeria, iniţiativa acestui demers având-o, cum spuneam, consilierul parohial Ioan Dumitru și părintele paroh Constantin Mărioara, la demersurile acestora adăugându-se și străduința liberalului piteștean Marius Postelnicescu, rudă îndepărtată cu defunctul.
Citește și Concerte umanitare pentru Rebeca, la Filarmonica Pitești
Citește și De 1 Iunie, dulciuri și excursie la Căciulata pentru persoanele cu dizabilități din Argeș
Citește și Arheologii Muzeului Județean Argeș au făcut noi descoperiri la situl din Țițești



0 Comentarii