Cel mai scump gunoi din Argeș e la Câmpulung! Taxa de salubritate achitată lunar de o persoană are valoarea de 24 de lei, putând urca la 36 de lei ca un fel de modalitatea de sancționare a comportamentului cetățeanului ce nu deversează selectiv gunoiul la pubele. Tariful a tot crescut de la instituirea taxei, în 2017, atunci când era de doar 7,5 lei de persoană. Dar, dincolo de majorările imense, mai este o problemă, cea a penalităților percepute pentru achitarea tardivă a taxei. Cât de legal este acest lucru a încercat administrația locală să explice după ce a fost solicitată în acest sens.
Chestiunea evidentă a penalităților nu e de azi, de ieri, ci a fost moștenită din mandatul lui Liviu Țâroiu. Și, pe scurt, se întâmplă că Primăria are un contract cu operatorul de salubritate pentru care îi achită periodic taxa însumată pentru un număr de 26.997 cetățeni, acesta fiind numărul de contribuabili pentru care s-a calculat norma de generare a gunoiului pentru anul 2026. Adică municipalitatea plătește la timp, doar o singură dată în ultimii ani existând o sincopă, cu operatorul amenințând că sistează activitatea în municipiu. Deci, Primăria achită integral, apoi așteaptă să recupereze banii de la cei care au obligația de achitare a taxei de salubrizare. Iar cum taxa e măricică, se întâmplă ca nu toți cei 26.997 de oameni să fie la zi cu plata trimestrială, caz în care apare sancțiunea sub forma perceperii de penalități pentru întârziere. Iar ce se încasează nu se duce în contul operatorului, ci rămâne la bugetul local. O încâlceală de situație din care nu a ieșit nici Curtea de Conturi când a mai făcut câte un audit pe la Câmpulung, rămânând întrebarea pentru ce și de ce percepe Primăria penalități, dacă operatorul este plătit la timp. Și mai ales ce face cu acest venit!
Luată la întrebări, Primăria a răspuns în „general”
Dintre zecile de consilieri locali care au jurat în ultimii ani că fac tot ce le stă în putință pentru binele locuitorilor municipiului Câmpulung, doar acum a apărut unul care să ridice această problemă impunătoare pe veniturile oamenilor. Loredana Năstase este cea care la începutul acestui an a cerut Primăriei să explice cum de e posibil așa ceva, să spună pe ce bază scoate banii din buzunarele cetățenilor.
Iar Primăria a dat un răspuns, cel obișnuit deja, adică prin transmiterea bilei cu manta, ca să înțeleagă fiecare ce poate. Despre temeiul legal explicația constă în aceea că se are în vedere legislația fiscală generală. Deci nu există un act normativ special, național sau local, care să fi prevăzut perceperea penalităților. Unde se duc banii? În bugetul local, fiind precizat explicit faptul că aceștia nu se virează operatorului de salubritate. Spun cei din Primăria că penalitățile devin ”venituri din prestări servicii”. Altfel spus, fiindcă administrația locală este un fel de perceptor, de recuperator de taxă pentru operator, atunci trebuie să primească ceva în schimb, măcar acel 1% aplicat restanței. Ca și cum Primăria ar împrumuta cetățenii cu banii de taxă, apoi, dacă nu-i primește înapoi la timp, le cere o dobândă pentru serviciul prestat. Despre efectiva destinație a sumelor rezultate se spune doar că acestea se duc pe cheltuielile locale, atât.
Gunoi cu miros legal
Așadar avem de a face cu o practică de aproape zece ani, timp în care nu puțini câmpulungeni au alimentat suplimentar bugetul local. Și asta fiindcă un salariu minim pe economie nu te îmboldește să fugi la casieria Primăriei cât poți de repede și de curând pentru a plăti 288 de lei sau 432 de lei pe an de persoană. Cu vreo doi copii prin casă și un soț sau o soție în șomaj sau chiar fără indemnizație de la stat, cei peste o mie de lei se duc, de regulă, pe altceva cu prioritate. De aceea fie se trezesc oamenii cu somații care sunt urmate de executare silită, fie apelează la împrumuturi cu dobânzi mari pentru a scăpa de impunerea de la Primărie. Cât de legală este practica perceperii penalităților a explicat, cu manta, Primăria. Cât de corectă sau umană este, aceasta este altceva!
Cătălin Ioan Butoiu
Citește și Jale pe fosta platformă ARO. Fabrica Lear se închide, altele trag din greu de la an la an
Citește și Amintiri dinaintea construirii Barajului Vidraru. „Unde e fundul lacului pășteau vaci și oi”
0 Comentarii