O, buget, slăvit de veci,
Ce hrăneşti atâţia seci
Cu-ale tale graţii…
Tu dai bunuri răilor,
Ranguri nătărăilor,
Şi atârni dulăilor
Cruci şi decoraţii…
Prăbuşeşti creanţele,
Turburi conştiinţele
Numai c’o zâmbire.
Strâmbi puterea legilor,
Saturi pofta regilor,
Dărui glorii blegilor,
Hoţilor, mărire.
Schimbi guvernele pe rând,
Cumperi toate ce se vând,
Într’o noapte neagră.
Taine vinzi duşmanilor,
Curmi avântul anilor
Şi trimiţi ţăranilor
Biruri şi pelagră.
Tu tragi toate sforile,
Plămădeşti ororile
Şi înalţi rataţii;
Faci apostoli din zevzeci,
… O, buget, slăvit de veci
Ce hrăneşti atâţia seci
Cu-ale tale graţii…
Ion Pribeagu (1887 – 1971)
Citește și Răgaz pentru suflet (45) Zâmbeşte
Citește și Răgaz pentru suflet (44). Poveste sentimentală
0 Comentarii