Născut la Arad în anul 1929 acolo unde tatăl dumnealui era detașat, rucăreanul Ion Muțiu a urmat cursurile primare la Tulcea și București. Ion Muțiu, viitorul președinte al Ordinului Arhitecților din România a urmat cursurile liceului Gheorghe Lazăr din București, absolvind în anul 1948. ”Tata fiind militar de carieră, a fost detașat prin întreaga țară și de aceea eu am urmat cursurile primare în mai multe orașe, apoi însă indiferent unde mergea tata, noi am rămas în București. Mă refer aici la cei șase frați. Fiecare dintre noi s-a născut în orașe diferite și asta tot datorită serviciului tatei” ne-a spus pentru început arhitectul de la Rucăr. După ce o viață a lucrat la Institutul de Proiectare din București, argeșeanul nostru a decis după revoluție să se dedice literaturii reușind până în prezent să publice nu mai puțin de opt cărți.
”Am trecut prin numeroase persecuţii din partea sistemului”
După absolvirea liceului Ion Muțiu a mers la Facultatea de Arhitectură, instituție de învățământ ale cărei cursuri le-a absolvit în 1953. ”Dimineața mergeam la cursurile teoretice, iar după amiaza până seara târziu în noapte mergeam la proiectele de la planșetă. Îmi amintesc că toți eram conștiincioși și ne vedeam de treabă, iar condițiile nu erau tocmai bune. Din cauza meselor de la cantină am și făcut ulcer…”. După terminarea facultății argeșeanul nostru a trecut din punct de vedere profesional prin momente extrem de grele. ”Pentru că nu am fost niciodată membru de partid am trecut prin numeroase persecuții din partea sistemului. Am avut de suferit din această cauză! Chiar și în cadrul facultății am avut de suferit. Din cauza originii sociale, pentru că tata era considerat un ofițer cu studii făcute înainte de comunism, era să fiu dat afară din facultate. Apoi, la repartizare, alte probleme. Am fost repartizat la Bârlad, la Sfatul Popular, acolo unde nici măcar nu se știa ce este arhitectura. Nu aveam ce face noi ca arhitecți acolo pentru că toate proiectele se făceau de la centru pentru restul țării. Așa că nu am vrut să mă duc. Fiind cel mai mare dintre frați și pentru că trebuia să îi ajut, pe de o parte, iar pe de alta, pentru că nici nu îmi ajungea salariul să mă întrețin la Bârlad am luat această hotărâre. Așa că în acel moment totul a rămas în suspensie. Apoi, am primit o somație din partea Ministerului Lucrărilor Publice că dacă nu merg la repartiție nu o să mai fiu primit nicăieri. Am fost nevoiți să mergem în audiență la ministrul de resort căruia i-am explicat că nu au ce face șapte arhitecți în Bârlad. Până la urmă am rămas la Sfatul Popular București și ușor-ușor ne-am ridicat repede în proiectare”.
”Am participat la proiectarea multor combinate din România”
Ion Muțiu a ajuns inginer-șef și apoi locțiitor de director însă numai cu delegație pentru că nefiind membru de partid nu putea avea funcții de conducere. Din anul 1958 argeșeanul nostru a lucrat în proiectare și a reușit să se facă remarcat la Institutul de Proiectare din București. ”Am lucrat în proiectare cu caracter industrial. Nu am lucrat singur, ci în colectiv, dar pot spune că am participat la proiectarea multor combinate din România. Arhitectura în industria de atunci era secundară deși arhitectul este șef de proiect, conduce și dirijează totul. În industrie totul era tipizat pe acele vremuri și de aceea aportul arhitectului nu a fost unul însemnat. Făceai proiectul, îl dădeai la aprobare, iar la avizarea politică se aproba în limita unei anumite sume, redusă bineînțeles, și se întorcea totul la noi. Trebuia să tăiem, să ciuntim câte o cameră sau mai știu eu ce. Cert este că personalitatea arhitectului în proiectare nu prea exista, nu ieșea în evidență”.
A publicat opt volume de proză scurtă
După o viață în proiectare, Ion Muțiu s-a dedicat literaturii. Astfel că după ce s-a pensionat, arhitectul a decis să publice mai multe cărți. ”Mi-am luat cele 20 de volume de ciorne ale mele cu toate evenimentele notate de mine în decursul anilor începând din facultate și le-am concretizat în opt volume apărute”. Rucăreanul Ion Muțiu a publicat așadar: ”Parte din inima ta – Vârsta senectuții, 34 de schițe” în 1996, ”Suflete curate – Început de tinerețe, 35 schițe” în anul 1997, ”Zâmbet amar – Epoca adevărului împilat, 54 schițe” în 1998, ”Ținta dragostei – Ținerețe vinovată, 46 schițe” în 1999, ”Pentru flăcăi și moși – Trăiri la toate vârstele, 40 schițe” în 2000, ”Dibăcie și cârcală la Rucăr – Caractere rucărene, 29 schițe” în 2004, ”Rucărul în noua Europă” și Rucăr – Grai și joacă, Bazaconii și alandale” în anul 2011. ”Nu mă opresc aici și vă spun că mai am în manuscris un nou volum care se numește ”Povești rucărene”. Sunt autor a 2.000 de pagini de manuscris cu evenimente, personaje, cugetări, călătorii și fapte din decursul a 50 de ani, a mai spus arhitectul rucărean. Am tipărit opt volume de proză scurtă, în cuvinte puține ca cititorul să dea frâu liber imaginației. Am abordat teme variate în 300 de schițe, în majoritate despre Rucăr apărute între anii 1996 și 2011. Am în manuscris și urmează să fie publicate așa cum spuneam ”Povești rucărene”, dar și ”Icoane și atei” și ”Cuvânt de necuvânt, ciobănașe rucăreană”. De asemenea, sunt autorul unui dicționar rucărean cu tălmăcire în scurt, autor a 300 de jocuri și joacă în uitare, născocitor de bazaconii și alandale pentru deșteptare de minte, mânuitor dibaci de dialoguri și autor al unei sinteze ”Scurt de vorbă pe muscele” cu înțelepciune populară în dialog”. În altă ordine de idei, menționăm că argeșeanul Ion Muțiu este un iubitor de muzică clasică, populară și simfonică având peste 200 de opere pe DVD și un colecționar de artă, ilustrate vechi și timbre. M.I.
0 Comentarii