Un fenomen real care ia amploare în școli este bullying-ul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Încă din toamnă, Jurnalul de Argeș a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare. În cadrul programului de educație juridică, și Tribunalul Argeș are încheiate mai multe protocoale de colaborare cu școli și licee, dar și cu Universitatea Pitești.
„Elevii știu că noi soluționăm astfel de dosare și atunci încrederea în noi este mai mare decât în cadrele didactice”
Chiar recent, pe 10 februarie a.c., 90 de elevi însoțiți de dascălii lor de la Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” au venit la Tribunalul Argeș, unde judecătorii le-au vorbit despre divorț, bullying și capcanele internetului. Fiecare elev a primit și un bilet cu gânduri de bine de la judecătoarea Cornelia Olteanu, pe care să le transmită mai departe, acasă. „Dacă vedeți sau trăiți bullying-ul, fiți voi glasul dreptății, scutul celor slabi și mâna întinsă celor care au nevoie”. La final, elevii au fost invitați să își noteze impresiile într-o fișă a „micului judecător”. Mulți dintre ei au fost impresionați de subiectul divorțului și au vrut să afle mai multe despre cyberbullying și rasism, de exemplu.
„Organizăm întâlniri cu elevii, cu studenții la Tribunal. Vin și ne întreabă diferite lucruri. Pe ei îi interesează foarte mult să afle spețe, să afle consecințele comportamentului, cum se pot răsfrânge asupra lor aspectele negative ale unui astfel de comportament, pentru că noi reprezentăm pentru ei un model. Noi suntem investiți cu autoritate publică și percepția lor asupra lucrurilor pe care noi le prezentăm este mult mai mare. Ei absorb mai bine informația pentru că noi le oferim cumva caracterul de autenticitate. Ei știu că noi soluționăm astfel de dosare și ne lovim destul de des și atunci încrederea este mai mare decât în cadrele didactice, mai ales că în cadrul școlii deja este un climat familial destul de bine pus la punct, și atunci vor să afle povești și de la specialiști în Drept”, ne-a povestit judecătoarea Elena Cornelia Olteanu, președinta Tribunalului Argeș.
„Pentru că la rândul lor unii au fost agresați, atunci și ei adoptă acest comportament”
„Bullyingul nu apare dintr-un vid emoțional, ci este rezultatul unui cumul de factori, principalele cauze fiind mediul, educația, personalitatea și experiențele personale. Mediul familial și lipsa unui model pozitiv influențează, pentru că ei când sunt micuți își formează comportamentul prin imitație și observație, și atunci un mediu familial toxic, carcaterizat prin violență, lipsă de afecțiune, neglijență sau chiar autoritatea excesivă îl poate influența pe un copil să devină agresor. Cum le spuneam și copiilor care au venit în vizită la Tribunalul Argeș, când mă întrebau de ce apare bullyingul, cel care adoptă acest comportament nu a cunsocut noblețea prieteniei. Ei vor să iasă în evidență, vor să își facă prieteni, doar că nu își dau seama care este cel mai bun mod de comunicare și, pentru că la rândul lor unii au fost agresați sau au primit acest bullying în cercul de prieteni, atunci și ei adoptă acest comportament și consideră că este normal. Apoi, unii copii și adolescenți recurg la bullying pentru a-și demonstra superioritatea, mai ales în cercul de prieteni și când ajung la o vârstă de pre-adolescență, iar sentimentul de control le oferă un fals sentiment de putere și popularitate”, este de părere judecătoarea Elena Cornelia Olteanu.
„Eu m-aș concentra mai mult pe modul în care creștem reziliența copiilor, decât pe partea de victimizare”
Judecătoarea este de părere că ar trebui dat alt înțeles campaniilor anti-bullying și că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe formarea unor lideri încă din anii de școală. „Cu cât vorbim mai mult despre bullying, cu atât ecoul devine mai puternic și el se hrănește din propria importanță. Dacă am înceta să-l mai amplificăm atât și am învăţa să privim dincolo de zgomot, poate că el ar rămâne un simplu foșnet fără putere. E exact ca principiul spotlight, atunci când ceva primește o atenție exagerată oamenii devin mai conștienți de el și uneori mai dispuși să îl adopte, fie intenționat, fie neintenționat. De aceea denumirile acestor campanii le-aș îmbrăca într-o altă haină și aș recurge la altă temă subtilă, dar care să urmărească același efect anti-bullying, adică aș pune: „Fii o stâncă, nu o frunză în bătaia vântului”, „Fii lider” sau „Spune nu violenței”, deci aș acorda mai multă importanță modului în care copiii să acționeze, să fie mai buni, mai puternici, să fie rezilienți în fața provocărilor și vicisitudinilor vieții, decât să îi învățăm cum să se apere și să rămână mereu în poziția de victimă. Deci mai degrabă construiesc un lider, îl învăț cum să fie puternic, curajos, să spună nu și să fie el înșuși un catalizator pentru ceilalți care sunt victime, decât să îi spun cum să se apere, cum și cui să se plângă. În momentul în care el va pleca din școală, nu va mai fi protejat de cadrele didactice, el trebuie deja să aibă o personalitate puternică, să reziste problemeleor și provocărilor vieții și când ajunge la maturitate, pentru că bullyingul nu apare doar la școală, ci și la locul de muncă. Eu m-aș concentra mai mult pe modul în care creștem reziliența copiilor, decât pe partea de victimizare”.
Concluzionând, judecătoarea le transmite elevilor că „adevărata putere nu stă în a lupta împotriva furtunii, ci în a crește mai presus de ea”.
0 Comentarii