Un fenomen real care ia amploare în școli este bullyingul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Încă din toamnă, Jurnalul de Argeș a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare.
Acum prezentăm bullyingul și din perspectiva unui consilier școlar, cel la care trebuie să apeleze elevul atunci când are probleme. Luiza Ratea este consilier școlar la Colegiul Tehnic „Costin D Nenițescu” din Pitești și în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Argeș. „Lucrez cu adolescenți și îmi place să spun că îi însoțesc în drumul lor spre devenire, pe parcursul anilor de liceu”, ne-a declarat aceasta.
La cine pot apela elevii când sunt hărțuiți sau se confruntă cu alte probleme la școală?
- Elevii pot apela la profesori și aici mă refer la profesorul diriginte, profesorul de serviciu pe școală, la directorul școlii și, bineînțeles, pot apela la consilierul școlar. Este foarte important ca elevii să semnaleze problema cu care se confruntă. Bullyingul de regulă nu se întâmplă la vedere, ar fi simplu de identificat și oprit. De obicei acest comportament este ascuns de cei care îl practică pentru a nu fi surprinși, sancționați disciplinar, dar și de victime, din teamă de a nu fi considerați slabi sau pârâcioși.
Din experiența dvs. cu elevii, care sunt cele mai frecvente probleme care îi determină să treacă pragul consilierului școlar?
- Adesea elevii solicită ajutor când se confruntă cu gestionarea emoțiilor negative din categoriile neliniște, îngrijorare, frică, dar și tristețe sau furie, cauzele acestor emoții sunt diverse. Întâlnim frecvent probleme de adaptare atunci când se face trecerea de la gimnaziu la liceu. De asemenea, elevii adolescenți solicită consiliere psihologică pentru a se cunoaşte pe sine sau pentru orientarea în carieră.
Ați tratat și cazuri de bullying și cum se procedează când se petrece o astfel de situație în mediul școlar?
- Am participat alături de colegii mei la soluționarea cazurilor de bullying. Managementul cazurilor de violență (bullyingul fiind o formă specifică de violență în școală), presupune o activitate de echipă ce implică o serie de acțiuni specifice:
raportarea cazului, sesizarea instituțiilor abilitate, desemnarea managerului de caz, analiza cazului, propunerea și aprobarea măsurilor de sprijin și a sancțiunilor, precum și monitorizarea rezultatelor măsurilor de sprijin și sancțiunilor conform procedurii
(Ministerul Educației a emis o procedură privind Managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate în mediul școlar și al suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar, ce a fost publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 22 septembrie 2023).
În situația în care elevii sesizează un caz de bullying, școala informează părinții celor implicați și se aplică procedura (Managementul cazurilor de violență). Consilierea psihologică vizează atât victima, agresorul/ agresorii, cât și grupul copiilor martori. Consilierea poate fi individuală și/sau de grup, în funcție de caz. Pentru cazurile grave consilierul şcolar recomandă alte servicii specializate, precum evaluare psihologică, psihoterapie.
Elevii evită să ceară ajutor atunci când sunt victimizați de către colegi. Cum ne dăm seama?
- Uneori elevii evită să ceară ajutor, poate au fost amenințați că li se va face şi mai mult rău dacă vor vorbi despre cele întâmplate, adesea ei pot să simtă vină sau ruşine pentru ce li s-a întâmplat și atunci aleg să nu vorbească. Sunt multe semne și simptome care pot apărea. Semne ale abuzului fizic, semne fizice (de exemplu. vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi etc). Copiii pot dezvolta tulburări de comportament (de exemplu, apatie, iritabilitate, impulsivitate, agitație extremă sau apatie, agresivitate, minciună, consumul de alcool, de droguri etc.). Apar frecvent tulburări de somn, tulburări de alimentație, uneori ticuri motorii sau verbale.
Citește și Campania „Fără bullying în şcolile argeşene!” Alin Comşa, psiholog: „Nu mai comparaţi copiii”
„Copiii - victimă ajung să aibă o stimă de sine scăzută”
Ce consecințe poate avea bullyingul asupra elevilor?
- Bullyingul poate avea consecințe multiple, unele dintre ele devastatoare. În primul rând, consecințe sociale și emoționale: niveluri crescute de anxietate și/sau depresie, posibilitatea dezvoltării fobiei școlare, dezvoltarea unor atitudini negative față de școală, aceasta fiind percepută ca un mediu nesigur. Copiii - victimă ajung să aibă o stimă de sine scăzută, o imagine negativă despre sine și despre ceilalți (de exemplu: „Nu sunt în stare de nimic”, „Toți copiii sunt răi și trebuie să-i evit”). De asemenea, pot exista consecințe în planul învățării: motivație scăzută pentru activitățile școlare, participare redusă la activitățile școlare, rămânerea în urmă la învățătură. Identificăm consecințe ale comunicării și ale relațiilor cu ceilalți: nivel scăzut de dezvoltare a abilităților sociale, pierderea interesului față de comunicarea cu ceilalți elevi, izolarea.
Ce pot face părinții când copilul lor este victimizat de către colegi?
- Sunt foarte multe lucruri de spus pe acest subiect. Am speranța că atât copiii, cât și parinții să conștientizeze că este dreptul lor de a fi protejați împotriva violenței indiferent de forma ei. Cel mai important lucru pe care îl pot face părinții este să sesizeze abuzul. În funcție de gravitatea cazului, intervievarea persoanelor implicate este realizată de reprezentanții poliției, ai DGASPC sau ai unității de învățământ. La nivelul unității de învățământ, în cadrul CPEV se stabilesc măsuri de sprijin și sancțiuni prevăzute de lege pentru persoanele implicate. Consider că împreună, Scoală – Familie, printr-o comunicare eficientă putem opri violența, consecințele acesteia și reduce numărul victimelor.
0 Comentarii