La 27 kilometri de Pitești, către București, părăsind autostrada, am descoperit, în aprilie a.c., o adevărată minunăție, pământ românesc, înnobilat de coloritul florilor pe 3,5 ha, cuprinzând 1,6 milioane din aproape 600 varietăți de lalele. Am publicat, la această rubrică, la 8-14 mai 2024, un articol intitulat „Minunea din satul Pătroaia-Dâmbovița”.
Am inițiat o legătură cu îndrăznețul antreprenor al acestei afaceri, dl. Gabriel Popa, care a manifestat deschidere pentru colaborare cu domeniul tehnico-științific, participând cu o prezentare la Simpozionul Tehnico- Științific al celei de a 47-a ediții a Simfoniei Lalelelor, desfășurat la ICDP Mărăcineni.
Am ținut permanent legătura cu dl. Popa, urmărindu-i evoluția, deoarece realizarea domniei sale constituie o adevărată „minune”, nu numai prin coloritul florilor, ci, mai ales, prin filozofia pe care o are la bază, reîntoarcerea unuia dintre cei peste 6 mil.de români plecați, investindu-și agoniseala, nu în imobiliare (de la ieșirea din Pitești câțiva km sunt ocupați cu sute de imobile, mai ales depozite, hale, proprietarii asugurându-și veniturile din chirii ș.a). Nu. Familia Popa s-a întors în țară nu pentru huzur, ci pentru a munci pământul. A cumpărat mai întâi 7 ha, anul acesta încă 5 ha, dintre care 4 pentru parcare, obligatoriu pentru a face față kilometrilor de autoturisme și autocare care l-au vizitat anul acesta în aprilie. L-am vizitat în extrasezon (de flori), la început de octombrie. Pe câmp era o mașină care planta bulbi de lalele. Pe tractor dl Popa, alături, pentru alimentare cu bulbi, doamna Popa. La a doua vizită, pe 8 noiembrie, de Sf. Mihail și Gavriil, familia Popa prin curte, cu probleme gospodărești; din cele 5,5 ha cu flori, pentru la anul, mai au de plantat cîteva sute de metri. Subliniez, aproape toate lucrările sunt mecanizate, proprietarii fiind ajutați de numai 2 muncitori permanenți.
De trei ani, familia locuiește în plin câmpul Pătroaiei, într-un container, atenție! - nu a început cu o vilă de lux, cum se obișnuiește. A început și continuă dezvoltarea cu înnobilarea terenului: de la 3,5 ha înflorite anul trecut, la anul, a însămânțat deja și vor înflori 5,5 ha cu flori și, atenție, nu numai cu cele peste 600 varietăți de lalele: pentru prelungirea sezonului de vizită - la anul va începe, la 29 martie - cu 83 varietăți de narcise (68.000 bulbi plantați); 35 varietăți de zambile (14.000 bulbi plantați); 15.000 crini.
O remarcă specială, am amintit de participarea dlui. Popa la Simpozionul de anul acesta al Simfoniei; la acesta a fost prezentat un referat al U.S.A.M.V. București privind Bujorul, ca floare națională. Un prim efect, la vizita din 8 noiembrie la Pătroaia, dl Popa mi-a prezentat o stivă cu cutii sosite din Olanda, cu tuberculi a 100 varietăți de bujori, pe care îi vom admira la anul înfloriți pe malurile canalului, plin deja cu apă, dintr-un foraj care străbate pe mijloc expoziția. Și pentru ca totul să fie la superlativ, am văzut terenul pregătit pentru cei 300 cireși japonezi (o grădină japoneză), care urmează să fie plantați.
O adevărată mini-grădină botanică, totul fiind etichetat, după toate regulile. Filozofia la care mă refer, în chiar titlul articolului, este aceea a reîntoarcerii, a revenirii și a investirii pentru a pune în valoare pământul românesc, tot mai mult părăsit, rămas pârloagă, sterp. Urmărind trendul socio-demografic, cred că acțiunea de readucere la vatră a cât mai multor „plecați”, cu potență financiară și încă buni de muncă (nu pensionari, majoritari între cei ce vin acum), ar trebui considerată de importanță națională de interes major și tratată ca atare – sprijin și nu piedici. Sprijin sub diverse forme, dar mai ales moral; aș propune, având în vedere „setea” pământului românesc de „împătimiți” care să îl iubească și lucreze, instituirea unei distincții naționale, gen Cetățean de onoare, și mai ales mediatizarea, ca modele, în diaspora. Liber la idei și propuneri din partea dumneavoastră, mai ales acum, în campania electorală.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Orfelinatul agricol „Ferdinand” – pentru „meseria de agricultor”
Citește și Pastila de frumos. De la „Frumosul de Voineşti”, la o frumoasă crainică a Televiziunii Române
0 Comentarii