Decesul ultimului domn fanariot, Alexandru Şuţu
1821, ianuarie 19. Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei române de la 1821, a trecut prin Piteşti, unde i s-a confirmat decesul ultimului domn fanariot, Alexandru Şuţu (1818-1821), îndreptându-se apoi spre Oltenia, pentru a declanşa această importantă acţiune social-politică din spaţiul românesc.
S-a pus piatra de temelie a Monumentului Independenţei din Piteşti
1906, octombrie 1. S-a pus piatra de temelie a Monumentului Independenţei din Piteşti, aflat iniţial în intersecţia Bulevardului Elisabeta, astăzi Republicii, cu strada Craiovei, din iniţiativa Societăţii Veteranilor de Război „Coroana de Oţel”, Grade inferioare, preşedinte Gheorghe Drăghescu, sculptor Dumitru Pavelescu-Dimo, suprafaţă ocupată, 49 mp. Lucrările erau finalizate în anul imediat următor. Reamplasat acum pe strada Crinului.
O nouă variantă a Proiectului sistematizării oraşului Piteşti
1948-1949. O nouă variantă a Proiectului sistematizării oraşului Piteşti, de Alexandru Zamfiropol şi Kikero Constantinescu, neaplicat, precum şi a Monografiei geografice a oraşului Piteşti, autor Alexandra Bunescu, interesant suport documentar postbelic.
Decretul Nr. 221
1948, august 30. Decretul Nr. 221 privind extinderea Penitenciarului din Piteşti, construit în etapa interbelică, acordat Direcţiei Generale a Securităţii Poporului pentru reeducarea tinerilor.
Modificarea numelor principalelor străzi din Piteşti din 1950
1950 – numele mai multor străzi principale din Piteşti, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand, I.C. Brătianu, Lascăr Catargiu, I.G. Duca deveneau Republicii, Egalităţii, Horia, Cloşca şi Crişan, Olga Bancic, Vasile Roaită etc. Redenumirea arterelor de circulaţie şi pietonale se va face, iniţial, din 1972, apoi după 1995.
(Informaţii selectate din „Piteşti-630, memento” de Petre Popa)
Citește și Toma Enache ne încântă cu „Viața e un poem”
0 Comentarii