# Noi dovezi ale cheltuielilor uriaşe şi inutile din proiectul de reabilitare urbană a Piteştiului # Încă o aberație: toate ghenele de gunoi vor fi acoperite cu iederă în acest an
Reabilitarea urbană a Piteștiului este un dezastru pe banii Uniunii Europene, Jurnalul de Argeș scriind în ultimii doi ani zeci de articole cu date clare privind neregulile crase din acest proiect faraonic și inutil. Vă prezentăm astăzi noi date revoltătoare privind o groază de bani cheltuiți inutil. Înainte de a trece la… date, vă reamintim că această controversată reabilitare urbană a Piteștiului care se derulează de mai bine de un an și jumătate în oraș este un proiect executat de trei firme și a cărui valoare este una uriașă: 899 miliarde lei vechi, dintre care peste 700 miliarde sunt fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Pe hârtie, proiectul pare a aduce numai lapte și miere pentru locuitori, în realitate aduce o crimă de mediu, și asta pe banii Uniunii Europene! Spațiile verzi din cartierele unde se lucrează s-au redus deja mult. În total, după finalizarea proiectului, Piteștiul va avea cu 9,6 hectare mai puțin de spații verzi, dintre care un hectar dispare numai în centrul Piteștiului și așa sufocat de betoane și mașini. Acest dezastru ecologic se contrazice flagrant cu ce scrie pe hârtie în proiect, și anume că… vor crește spațiile verzi.
88 de milioane de lei vechi plătiți pentru structurile din lemn scump de la fiecare dintre cele 25 de platforme de gunoi!
În urmă cu câteva săptămâni vă prezentam cea mai recentă bizarerie din cadrul proiectului, referitoare la faptul că la toate ghenele de gunoi realizate au fost puse… becuri, sub forma unor ghirlande luminoase. După ce că și așa respectivele ghene sunt niște monstruozități – inclusiv cadrele inutile din lemn puse deasupra lor – de la începutul anului acestea mai sunt și… iluminate. În plus, și băncile construite în cadrul proiectului de reabilitare urbană au ghirlande de becuri pe dedesubt. Exact ca în parabola cu chelul și tichia de mărgăritar. Viceprimarul Cornel Ionică a înfierat verbal respectiva aberație, a promis că va lua măsuri. Dar nu a făcut nimic. De altfel, a devenit o obișnuință pentru domnul Cornel Ionică să dea vina doar pe proiectanți pentru toate problemele din cadrul proiectului de reabilitare urbană, spunând aproape de fiecare dată că Primăria Pitești nu poate face nimic. Ba poate și putea, domnule viceprimar, și asta în calitate de beneficiar al lucrării pentru care Uniunea Europeană plătește mai bine de 16 milioane de euro. Un proiect al cărui termen de finalizare inițial și așa a fost depășit cu aproape un an.
Revenind la aberațiile… urbane, am solicitat Primăriei Pitești să ne pună la dispoziție date concrete privind cheltuielile realizate pentru structurile din lemn puse pe platformele de gunoi, ca și pentru ghirlandele luminoase de la pubele și bănci. Și, deși datele furnizate nu o avantajează, Primăria Pitești ni le-a furnizat în timp record.
Așadar, citiți și vă cruciți.
Structurile din lemn amplasate pe cele 25 de platforme de gunoi au costat în total 2,2 miliarde de lei vechi! Iar lemnul pus nu este unul scump. Incredibil dar adevărat: la platformele de gunoi din zona Calea București s-a pus lemn de stejar! Bani europeni cheltuiți aberant! La celelalte platforme de gunoi amplasate în Centru, Teilor și Mărășești s-a folosit lemn de esență rășinos. Defalcat, pentru fiecare structură de lemn amplasată pe platformele de gunoi s-au cheltuit, cu tot cu montaj, câte 88,9 milioane lei vechi! Probabil că Piteștiul deține recordul în Uniunea Europeană ca fiind orașul cu cele mai scumpe platforme de gunoi. Și deja aceste platforme de lux au devenit… insalubre și WC-uri publice sub acoperire, mizeria strânsă acolo în fiecare week-end fiind o constantă nefericită. Ce să faci însă: așa e când U.E. dă bani fără număr și nu verifică modul în care sunt cheltuiți. Ca să nu mai vorbim de faptul că la aceste proiecte uriașe pe fonduri europene cei mai mulți bani i-a încasat o firmă abonată de câțiva ani la contractele Primăriei Pitești.
Absolut aiuritoare și hilară este și motivația Primăriei Pitești pentru amplasarea acestor pergole la platformele de gunoi: „Necesitatea menținerii aspectului urbanistic având în vedere zonele în care sunt amplasate și realizarea unor perdele verzi din plante agățătoare (iederă sau similare)”. Cu alte cuvinte, din acest an vom mai avea o surpriză la platformele de gunoi: toate vor fi acoperite cu iederă! După ce că spațiul verde a fost făcut praf, se ajunge acum să se pună verdeață peste platformele de gunoi!
Becurile amplasate sub bănci au costat aproape trei miliarde de lei vechi
Mari au fost și cheltuielile pentru becurile amplasate sub bănci: 2,4 miliarde de lei vechi fără TVA. În loc să pună spătare la fiecare bancă – așa cum era normal – municipalitatea a ales să monteze becuri! Nu-i așa că toate astea sună ca un fel de comedie a absurdului?
Revenind la platformele de gunoi, trebuie să spunem că becurile amplasate la acestea au costat și ele 105 milioane lei vechi fără TVA. 
Culmea e că tot acest proiect dezastruos făcut de firme ce nu au nicio legătură cu Piteștiul a costat enorm. Proiectul reabilitării urbane a fost făcut de un consorțiu de patru firme compus din IRCETT SA Cluj-Napoca, Avensa Consulting Iași, Knowledge Management București și Urban Space București. Cum să poată face firme din alte zone ale țării un proiect de regenerare urbană pentru un oraș pe care îl cunosc doar din hârtii și din… vedere, nu dintr-o realitate trăită zi de zi? Asta ca să nu mai vorbim de faptul că și suma plătită din bugetul UE acestui consorțiu de proiectanți este una colosală: 3.690.720 lei fără TVA. Altfel spus, peste 40 miliarde lei vechi date pentru un proiect neadaptat la realitățile și necesitățile Piteștiului.
De altfel, proiectul de regenerare urbană a Piteștiului a început din prima cu nereguli. Mai precis, cu consultarea publică din 29 iulie 2009. O consultare care numai publică nu a fost, ci în fapt un simulacru de consultare. Dintre cele 256 de persoane prezente atunci la dezbatere doar șapte au fost de la asociațiile de proprietari. Infim, în condițiile în care în Pitești sunt peste 300 de asociații de proprietari și aproape 1.100 de blocuri. Ceilalți participanți la consultarea publică au fost în procent covârșitor fie angajați ai Primăriei, fie angajați de la instituțiile aflate în subordinea Primăriei.
Denis Grigorescu
0 Comentarii