După rușinea epică de luni seara, când Dinamo ne-a aruncat la Apă și Canal, că tot vine o parte din finanțare de la acestă societate publică, ce-ar mai fi de zis? Că e top 2 cea mai mare copită dată spiritului alb-violet și memoriei lui Dobrin din toată istoria FC Argeș. Dacă în 2009 aveam parte de o retrogradare cu cătușe, acum avem parte de una cu căpușe. De diferite culori și nații, inclusiv autohtone. Cel puțin gestul lui Jobello, care după ce a fost schimbat a aruncat pe jos tricoul imprimat cu chipul lui Dobrin, ne arată exact unde suntem. Într-un film prost de serie B. Dacă acolo, cocotele plătite gras mimează orgasmul, cele de la FC Argeș mimează fotbalul.
Imaginați-vă că un jucător de la Chelsea sau Real Madrid ar fi făcut un gest precum al lui Jobello. Ar fi fost imediat pulverizat în stratosferă de reacția suporterilor. Acum doi ani, după Il Clasico de Argeș, dintre CS Mioveni și FC Argeș, am numărat într-o cronică a meciului doar trei jucători români în primul unsprezece alb-violet. A fost așa, ca un semnal de alarmă pentru cine avea ochi să vadă și urechi să audă. Însă a fost degeaba! Fiindcă anul trecut a plecat Prepeliță, care adusese o duzină de stranieri la dubă, ca să fie înlocuit cu Croitoru, care a adus altă duzină de stranieri, dar cu microbuzul nevestei.
Ăștia suntem, fraieri cu coada în vânt, victime provinciale perfecte pentru diferite rețele oculte formate din impresari, antrenori și diferiți combinagii din lumea fotbalului și din platourile televiziunilor. Ne-au mirosit că suntem de la țară și ne-au ars, ca să folosesc limbajul lor academic. Ne vom învăța minte măcar în Liga a II-a? Nu știu, fiindcă fudulia e ca tatuajele pipițelor și bombardierilor de pe Tik-Tok. E ușor de pictat, greu de lepădat.
Citește și Dinamo a zdrobit-o pe FC Argeș. Scor ireal pe Arena Națională: 6-1
0 Comentarii