Web Analytics
scris miercuri, 26.08.2015

Institutoarea Tatiana Bobancu şi începuturile bibliotecii publice din Piteşti

Tatiana Bobancu s-a născut la 30 ianuarie 1874, fiind unul dintre cei şapte copii ai preotului Ion Petculescu, cel care a fost parohul bisericii cu hramul „Maica Precista”, cunoscută ca „Biserica Maica Precista din Coastă”. El este cel care înfiinţează, la biserica Mavrodolu, în casele bisericii, Şcoala de Băieţi Nr. 3 din Pitești. Firesc, Tatiana urmează şcoala primară în Piteşti, se dovedeşte că are înclinaţii pedagogice, iar părinţii o înscriu la Şcoala Centrală din Craiova, pentru a continua cursurile secundare. Reuşeşte prima dintre toate candidatele şi este, an de an, premiantă şi bursieră.

În cadrul manifestărilor organizate de Tatiana Bobancu au ţinut conferinţe Nicolae Iorga, Gala Galaction sau Liviu Rebreanu

După absolvirea Şcolii Centrale, este numită institutoare la Şcoala de Fete Nr. 2, din Piteşti. Se dedică cu abnegaţie unei remarcabile activităţi de educare prin cultură a concetăţenilor săi, iar soţul, farmacistul Nicolae Bobancu, o susţine în activitate. Primele roade ale acestei însufleţite activităţi încep să apară în 1927, când înfiinţează prima bibliotecă publică din Piteşti. Un an mai târziu, la 28 octombrie 1928, împreună cu un grup de intelectuali piteşteni, înfiinţează Ateneul Popular „Gheorghe Ionescu – Gion”, cu sediul în Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1, din Piteşti. Era o dovadă vie de recunoştinţă faţă de cel ce a fost Gheorghe I. Ionescu – Gion, cărturarul care a donat selecta sa bibliotecă liceului „Ion C. Brătianu”.
Pe lângă conferinţele pe teme istorice, culturale, patriotice, economice, de educaţie şi morală, în cadrul Ateneului se organizau şi activităţi sportive şi de sănătate. Timp de 20 de ani, din 1928, până în 1948, în calitate de preşedinte, Tatiana Bobancu a condus instituţia pe care a înfiinţat-o. Îmbrăcată în costumul popular argeşean, cu maramă, ea desfăşura o muncă deosebit de activă, ţinând conferinţe publice, organizând serbări cultural – artistice pe întreg teritoriul judeţului Argeş.
În cadrul manifestărilor organizate de Tatiana Bobancu, au ţinut conferinţe mari personalităţi ale timpului, precum Nicolae Iorga, Gala Galaction, Liviu Rebreanu sau Ionel Teodoreanu. Unii dintre aceştia au fost găzduiţi de către soţii Tatiana şi Nicolae Bobancu în casa lor, situată pe strada I.C.Brătianu, la numărul 51.

Pune bazele muzeului orăşenesc din Piteşti

Atentă la tot ce reprezintă trecutul, tradiţiile şi portul argeşenilor şi muscelenilor, Tatiana Bobancu strânge, de prin satele judeţului, obiecte de uz gospodăresc şi de cult religios, de mare preţ, şi pune bazele muzeului orăşenesc din Piteşti. Vizitând, în anul 1932, staţiunea balneo-climaterică Brădet, Tatiana Bobancu este plăcut impresionată de pitorescul şi frumuseţea peisajelor din Brădet şi împrejurimile sale, precum şi de eficacitatea apelor sale minerale. În 1934, semnează „Cuvântul înainte” la „Monografia satului şi staţiunii balneo-climaterice Brădet – Argeş”. După o lungă, bogată şi vrednică activitate, depusă în slujba şcolii, culturii şi semenilor săi, se stinge din viaţă la 17 octombrie 1948, la vârsta de 74 de ani, binemeritând recunoştinţa noastră şi a viitorimii.

Tatiana Bobancu a fost sufletul bibliotecii publice timp de aproape 20 de ani

Anul 1869 este anul de referință în ceea ce privește bazele unei biblioteci publice în orașul Pitești. În acest an Paraschiva Stephu își întocmește testamentul, prin care lasă 200 de galbeni austrieci pentru organizarea unei biblioteci publice. Conducerea primăriei a fost de acord cu acest demers, dispunând elaborarea unui regulament de organizare și funcționare a bibliotecii. Acest regulament a fost aprobat de Consiliul comunal la 16 martie 1886. Pe parcursul anilor, biblioteca publică din Pitești și-a dezvoltat colecțiile cu ajutorul primăriei dar și prin unele donații.
Un punct de referință în acest sens îl constituie anul 1904, an în care biblioteca orașului primește prin donație biblioteca istoricului Gheorghe Ionescu-Gion, imediat după decesul acestuia. Biblioteca consta din peste 1.000 de volume, în limbile română, franceză și italiană. O contribuție însemnată la realizarea acestei donații a avut Ana Ciupagea (1865-1908), femeie de aleasă cultură, actriță cu studii dramatice la Paris, poetă și traducătoare, soția lui Gheorghe Ionescu-Gion.
În anul 1929 s-a înființat Ateneul popular Gheorghe Ionescu-Gion, care a funcționat încă de la început cu biblioteca publică, sufletul acestei instituții fiind, timp de aproape 20 de ani, institutoarea Tatiana Bobancu. Întregul fond de carte al bibliotecii Ateneului se află astăzi în colecțiile Bibliotecii Județene Argeș, câteva zeci de volume fiind din donația istoricului Gheorghe Ionescu-Gion.

Biblioteca astăzi, în cifre

# oferă cititorilor săi peste 500.000 de publicații, colecții enciclopedice reprezentative de cărți, periodice, documente grafice și audio-vizuale, românești și străine;
# anual achiziționează în medie 10.000 de unități de bibliotecă;
# înscrie, anual, aproximativ 15.000 utilizatori;
# difuzează, anual, peste 600.000 de volume;
# este frecventată zilnic de aproximativ 500 utilizatori;
# oferă utilizatorilor săi acces la informare în diverse domenii;
# asigură asistență de specialitate în folosirea instrumentelor de informare (cataloage tradiționale și informatizate);
# coordonează activitatea bibliotecilor publice din județ;
M.I.

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită