De-a lungul celor 175 de ani ai existenţei ca instituţie de sine stătătoare, abilitată prin lege, cu administrarea Fondului Arhivistic Naţional, Arhivele, care dintotdeauna au fost, în fapt, naţionale, au cunoscut o continuă transformare şi s-au confruntat cu probleme din cele mai variate şi complexe, cu implicaţii deosebite asupra sorţii documentelor. Istoria strămoşilor noştri care au locuit pe aceste meleaguri, şi nu numai, s-a păstrat pentru viitor şi prin documente scrise şi nescrise, unele dintre ele dăinuind până în zilele noastre şi constituind baza unei arhive.
Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale a luat ființă în 1951
Cele mai importante dovezi ale vieţii umane din Evul Mediu până în contemporaneitate sunt documentele emise în cancelariile domneşti, de obştile săteşti şi orăşeneşti, primăriile satelor, târgurilor şi oraşelor, isprăvnicatele judeţene. La acestea se adaugă documentele păstrate de diferite persoane, mai ales boieri, târgoveţi, moşneni şi cele ale mănăstirilor. Evul Mediu excelează, prin tezaurizarea documentului scris, în care iniţial a predominat aspectul juridic, fiind emise diplome, acte de vânzare-cumpărare, zapise, hotărnicii etc. S-au constituit astfel primele fonduri, respectiv primele colecţii de documente. Modernizarea societăţii româneşti a impus crearea unei instituţii specializate de stat care să se ocupe cu păstrarea documentelor. Primul cadru legislativ s-a stabilit prin Regulamentul Organic, fiind întemeiată, în mai 1831 la Bucureşti, Arhiva Ţării Româneşti, în ianuarie 1832, Arhiva Moldovei, pentru cele două ţări, iar în 1838, în Transilvania, prin constituirea Muzeului Transilvaniei. După Unirea Principatelor, prin Ordonanţa Domnească nr. 705, din 22 iulie 1862, arhivele se conduc după un Regulament de funcţionare, pe baza căruia s-au creat şi păstrat documentele în judeţe la instituţii (prefecturi, subocârmuiri de plaiuri şi plase, primării orăşeneşti şi săteşti, instituţii judecătoreşti). Prin Ordonanţa Domnească nr. 1.074, a început să funcţioneze Direcţia Generală cu trei secţiuni: Istorică şi secretariat; Bunuri publice şi cea de stat, Arhiva guvernamentală. Regulamentul din 11 iulie 1872 a consolidat poziţia şi rolul Secţiunii Istorice şi de Stat în cadrul Arhivelor Statului. În anul 1925, era promulgată Legea Arhivelor Statului, o lege modernă, de nivel european, care acoperea întreaga problematică arhivistică. Se creau filialele teritoriale, înfiinţându-se direcţiile regionale la Cluj, Cernăuţi, Chişinău şi Craiova. După cel de-al doilea război mondial, instaurarea regimului comunist a afectat şi activitatea arhivistică, prin abrogarea Legii din 1925. Totuşi, trecerea Arhivelor Statului de la Ministerul Învăţământului Public la Ministerul Afacerilor Interne, operată prin Decretul nr. 17/1951, precum şi reorganizarea Direcţiei Arhivelor Statului prin H.C.M. nr. 472/1951, a avut ca urmare o stimulare şi dezvoltare a activităţii arhivistice în întreaga ţară. Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale a luat fiinţă ca urmare a aplicării prevederilor Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. din 27 ianuarie 1951 şi a hotărârii Consiliului de Miniştri din 16 iunie 1951 privind atribuţiile şi normele de funcţionare ale Direcţiei Arhivelor Statului.
Primul şef de secţie a fost profesorul Speri Celestin
Prin Decizia nr. 278 din 5 iulie 1951 a Ministerului Afacerilor Interne s-au înfiinţat servicii regionale ale Arhivelor Statului în fiecare regiune, cu sediul în oraşele capitale de regiune, iar prin Decizia nr. 313 din 16 iulie 1951 a aceluiaşi minister s-a înfiinţat câte un depozit al Arhivelor Statului în fiecare oraş fostă capitală de judeţ. Secţia regională Piteşti şi-a început activitatea în ziua de 15 ianuarie 1952, denumire pe care o păstrează până la 1 ianuarie 1953 când devine Serviciu regional. Începând cu luna februarie 1968, odată cu noua organizare administrativă a ţării, devine Serviciu judeţean, de la 1 aprilie 1969 poartă denumirea de Filiala Arhivelor Statului judeţul Argeş iar din 1996, conform Legii Arhivelor Naţionale nr. 16, din 9 aprilie, Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale. Primul şef de secţie a fost profesorul Speri Celestin, numit prin Decizia M.A.I. nr. 29.952 din 17 ianuarie 1951, prin transfer de la Direcţia Generală a Resurselor de Muncă a Regiunii Stalin. De la înfiinţare, secţia a avut în subordine depozitele din Câmpulung Muscel, Slatina, iar din 1953 şi Rm. Vâlcea. Conform Ordinului Arhivelor Statului din 6 februarie 1953, cu începere de la 1 ianuarie 1953, serviciile regionale de arhivă treceau sub conducerea Direcţiilor regionale M.A.I. Totodată, cele trei depozite, în conformitate cu Ordinul nr. 482 din 1 iunie 1953 a Directorului General, Aurelian Sacerdoţeanu, s-au numit filiale ale Serviciului regional Argeş. Scopul pentru care a fost înfiinţată Secţia Regională Piteşti a fost aceea de a stabili o evidenţă precisă a arhivelor de pe teritoriul regiunii şi cercetarea lor pe loc pentru a se cunoaşte starea în care se păstrau; strângerea de material arhivistic, clasarea, ordonarea şi inventarierea acestui material şi satisfacerea cererilor cetăţenilor care aveau nevoie de copii de pe diferite acte.
Instituția deține peste 7.000 de publicații
Activitatea de îndrumare şi control la instituţii a fost unul din obiectivele de seamă ale muncii arhivistice. Decretul 353/1957 privind înfiinţarea Fondului Arhivistic de Stat, Hotărârea Consiliului de Miniştri 1119/1957, Instrucţiunile generale 6720/1957 ale DGAS şi Decretul 472/1971, republicat în 1974, au avut menirea de a stimula activitatea arhivistică precum şi grija faţă de documentele care făceau parte din Fondul Arhivistic Naţional, parte integrantă a Patrimoniului Cultural Naţional. Legislaţia sporea răspunderea instituţiilor în ceea ce priveşte evidenţa, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor pe care le deţineau. Ca urmare, an de an au intrat în depozitele direcţiei noi fonduri, cu instrumente de evidenţă realizate sub îndrumarea nemijlocită a arhiviştilor. În momentul de faţă, Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale păstrează în depozitele sale 7.000 ml. documente, organizate pe fonduri şi 12 colecţii în număr de 1.968 şi peste 7.000 de publicaţii. Acestea conţin informaţii cu caracter economic, social, politic şi cultural şi se grupează astfel: fonduri administrative, judecătoreşti, de ordine publică, economice, comerciale, bancare, de muncă şi ocrotiri sociale, de culte, învăţământ şi cultură. De-a lungul existenţei direcţiei s-au făcut remarcaţi prin activitatea depusă conducători ai instituţiei cum ar fi Speri Celestin, D. Donisă, Florea I. Constantin, Mavrodin Teodor. Cele mai importante fonduri pe care le deţine direcţia sunt cele administrative, care se referă la istoria modernă şi contemporană a fostelor judeţe Argeş şi Muscel. Acestea sunt: Inspectoratul General Administrativ al Regiunii a IX-a Piteşti, Prefecturile judeţelor Argeş şi Muşcel, preturile plaselor, Sfatul Popular Regional Argeş şi sfaturile populare raionale, primăriile orăşeneşti şi comunale, la care se alătură fondurile economice, Colecţia de documente, fondurile personale, Episcopia Argeşului, precum şi cele judecătoreşti, care, după 1989, au căpătat alte dimensiuni în privinţa importanţei practice.
M.I.
0 Comentarii