S-au mai descoperit cercei cu filigran, inele pentru sigilare și foarte multe bijuterii din argint și aur
Lucrările de restaurare ale bisericii „Sf. Mina” din Pitești, cea mai veche biserică din municipiu, au început în luna martie anul acesta și au scos la iveală surprize de proporții. Sub biserică, dar și sub casa parohială a fost descoperită o adevărată necropolă, mai exact peste 200 de schelete umane. Lăcașul de închinăciune și zona adiacentă au devenit șantier arheologic, iar descoperirile făcute vorbesc de la sine despre importanța sitului urban Bdv I.C. Brătianu și pun în discuție chiar actul de naștere al Piteștiului, vestigiile tocmai descoperite vorbind despre o așezare mult mai veche decât o atestă documentele. Astfel că diagnosticul intruziv a detectat o prezență umană aparținând creștinismului timpuriu, iar osemintele duse la studiu în Polonia au indicat chiar secolul X, ceea ce înseamnă că Piteștiul este o așezare umană chiar mai veche decât se știa, respectiv, 20 mai 1388.
Lucrări de restaurare în valoare de 6, 8 milioane euro
Pe 29 ianuarie 2025 a fost semnat Contractul de finanțare între Parohia „Buna Vestire”, în calitate de Beneficiar și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, pentru finanțarea proiectului «Restaurare, consolidare și punere în valoare monument istoric Ansamblul Bisericii „Buna Vestire”, „Sf. Mina” și „Sf. Constantin și Elena” - Greci» . Proiectul se desfășoară în municipiul Pitești pe o perioadă de 42 de luni, între 29.01.2025 și 28.07.2028. Valoarea totală a proiectului este de 6.821.145,09 euro, din care contribuția parohiei este de 181.781,69 euro. Lucrările la ceea ce se preconizează a fi o bijuterie au demarat în luna martie a acestui an.
I-am găsit pe șantier pe părintele paroh Valentin Olteanu, care supraveghează atent lucrările, arheologi și restauratori, dirigintele de șantier și muncitori, toți în plină forfotă, pentru că lucrările trebuie făcute trainic, cu atenție, având în vedere că vorbim despre un monument istoric care va fi o bijuterie, un loc de referință din punct de vedere spiritual, dar și istoric și turistic. În cea mai amplă cercetare arheologică desfășurată până în prezent la o biserică de pe teritoriul orașului Pitești, arheologii au descoperit o adevărată comoară, morminte cu peste 200 de schelete, monede și bijuterii din aur și argint.
Ctitorul Bisericii „Sf. Mina”, stră-străbunul regelui Charles
Biserica „Sfântul Mina” este cea mai veche biserică a orașului Pitești, fiind ridicată, potrivit documentelor, la 1564 și ctitorită de Ivan Norocea, unul dintre marii dregători ai Țării Românești, născut pe la 1535, cu aproximație, decedat pe la 1600, în Ardeal, sub domnia lui Mihai Viteazul, pe care l-a slujit, după cum arată un document, „cu vărsare de sânge”. A fost mare vornic, mare logofăt, mare postelnic, în Țara Românească și Moldova și a avut două fiice, Velica și Zamfira. Velica a fost iubita lui Mihai Viteazul, iar din Zamfira se trage regele Charles al III-lea al Marii Britanii, aceasta fiind căsătorită cu un nobil maghiar.
A fost înzestrată de tată cu câteva moșii, inclusiv la Izvorani, în Argeș. Primul hram al bisericii este Buna Vestire, cel de al doilea este Constantin și Elena, cel de al treilea, Sf Mina. Asta denotă că au mai fost niște reparații interioare și s-au adăugat celelalte hramuri. Se mai numește și Buna Vestire Greci, pentru că aici era Ulița Grecilor. Actualul bulevard I.C. Brătianu, fost 1 Mai, se numea, deci, în Evul Mediu, Ulița Grecilor sau Ulița boierească - aici locuia protipendada orașului, era buricul târgului.
Cercetările arheologice actuale se fac în contextul în care biserica beneficiază de un proiect european de restaurare și consolidare, iar o echipă formată din patru arheologi de la Muzeul Județean Argeș execută cele mai ample cercetări arheologice desfășurate până în prezent la o biserică de pe teritoriul orașului Pitești.
După ce vor fi studiate, osemintele vor fi reînhumate creștinește
Pentru a afla mai multe despre aceste descoperiri, am stat de vorbă cu arheologul Marius Păduraru de la Muzeul Județean Argeș, care ne-a spus: „Se știa că este o biserică veche și că este monument de categoria A și, când s-au pornit lucrările, s-a dat de către Ministerul Culturii să se facă cercetarea arheologică preventivă, care este obligatorie în astfel de situații.
Cercetările arheologice s-au desfășurat până în prezent la interior și au vizat naosul, pronaosul și pridvorul vechii biserici. În naos au fost verificate absida de sud și absida de nord, a fost descoperită pardoseala bisericii de la 1564, care avea un strat de mortar tare, pe care era cărămidă hexagonală, după care, ceva mai sus, la vreo 25 de centimetri, a fost descoperită o altă pardoseală din cărămidă dreaptă pe care l-am asociat cu intervenția din 1712, când s-a adăugat pridvorul. Au fost descoperite foarte multe morminte, aproximative 95 de morminte la interior și 130 la exterior în clădirea care se va transforma în muzeu, fostă casă parohială, și în fața acesteia. Pentru că orice biserică avea o necropolă în jurul ei, un cimitir. Iar în interior avem în pronaos cripte, pentru că atunci când un dregător, un boier, construia o biserică era menită a fi necropola familiei sale. Nu știm în ce măsură a fost utilizată biserica de rudele lui Ivan Norocea, dar este clar că, fiind în centrul orașului Pitești, a fost utilizată de orășenii din proximitate. Din păcate, nu se păstrează arhiva bisericii, este pierdută poate în împrejurările legate de Primul Război Mondial, nu știm. Deci, cei care locuiau în proximitate și aveau dare de mână puteau să dea o moșie, o prăvălie, o casă, o pădure parohiei și aveau pretenția să fie înmormântați în interior.
Avem morminte din secolul XVI, până în secolul XX. Până la Carol I s-a permis înhumarea osemintelor în interiorul bisericii, practic atunci s-a dat un decret prin care cimitirele din jurul bisericilor se mutau în altă parte, dar nu s-a respectat, a continuat obiceiul îngropării în interior ani buni și după acest decret. S-au găsit monedele, foarte multe monede asociate acestor morminte: maghiare, poloneze, austriece, otomane, probabil și românești, vom vedea la restaurare și după monede se vede că s-au înmormântat aici oameni aproape până la Carol al II-lea. Am găsit cercei, inele, cercei chiar de secol XVI, cu filigran, specifice epocii respective, inele pentru sigilare, inele care aparțineau unor femei, bijuteriile sunt cele mai multe din argint, sunt câteva și din aur, iar unele din metalele comune.
Avem și morminte de copii, chiar de nou născuți și avem și un orizont care trebuie încă studiat, aprofundat, de înmormântări care țin de o altă biserică anterioară. Tatiana Bobancu, institutoarea care a fondat primul muzeu, Ateneul popular G. Ionescu Gion, într-o carte dedicată bisericilor piteștene publicată în 1929, precizează că a mai fost o altă biserică anterioară, de la Mihnea cel Rău, 1508-1509. Noi nu am găsit, în cercetarea arheologică, fundațiile acestei biserici anterioare. Probabil, dacă au fost, fie sunt în proximitate, urmează să sondăm și în curte, fie au fost undeva sub edificiile din jur, blocuri sau sub Colegiul „Armand Călinescu”.
Scheletele vor fi duse la Muzeul Județean Argeș, sunt duse în mare majoritate, urmează să le vadă un antropolog de la Institutul Rainer de la București care le va analiza, sub toate aspectele și ne va spune sexul, vârsta decedatului, bolile de care a suferit, nutriția șamd. După care vor fi aduse înapoi și reînhumate creștinește”.
Primele săpături au scos la lumină oseminte din secolul X, perioada creştinismului timpuriu
Arheologul Marius Păduraru (foto) ne-a mai dat o veste absolut senzațională, și anume faptul că, înainte de începerea lucrărilor, a fost efectuat un diagnostic intruziv, pentru că arhitectul voia să vadă fundația, din ce este, structura, grosimea, ca să demareze proiectul; primele săpături au scos la lumină oseminte care au fost duse în Polonia pentru a fi studiate. Specialiștii de acolo au concluzionat că acestea ar fi din secolul al X-lea, ceea ce înseamnă că datele se schimbă vizavi de istoria orașului, că locuirea ar fi mai veche. Și pentru că locuitorii erau înmormântați creștinește, se consideră că avem de-a face cu un orizont creștin timpuriu. O perspectivă nouă asupra orașului Pitești!
Citește și ÎPS Calinic, slujbă de sfinţire la Crucea de la Miceşti. Pomenirea Eroilor
Citește și ÎPS Calinic: „Sfânta Filoteea nu o să mai fie dusă nicăieri, niciodată, la nimeni!”
0 Comentarii