În primăvara anului 2010, după uriaşul scandal cu retrocedările şi defrişările ce au afectat o parte din Pădurea Trivale, fostul prefect Gogu Davidescu a constituit un grup de lucru ce avea ca sarcină iniţierea demersurilor pentru declararea Pădurii Trivale drept arie protejată. Davidescu socotea că transformarea Pădurii Trivale, printr-o hotărâre de Guvern, în rezervaţie naturală ar fi protejat-o de pericolul repetării unor defrișări în masă. Respectivul grup de lucru, care s-a întrunit câteva luni la rând, reunea specialişti din cadrul multor instituţii din judeţ, printre care: Elena Pană (la data aceea, şefa Gărzii de Mediu Argeş), Mihai Lucian Mănoiu, Marius Dumitru, Petruţa Ghica (Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti), Sonia Constantinescu, Alina Prioteasa (Instituţia Prefectului), Doru Băncescu (Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu), Florian Ghelmeci (Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu), Georgeta Săvulescu (Direcţia pentru Agricultură), Mircea Bezdedeanu (APM Argeş), Dumitru Ghica, Camelia Mihalcea (Inspectoratul de Stat în Construcţii), Constantin Dorobanţu (Direcţia Silvică Argeş), Cornelia Smărăndoiu (CJ Argeş), Valeriu Alexiu (Universitatea din Piteşti), Radu Gava (Comisia Monumentelor Naturii), Denisa Conete (Societatea Ornitologică Română), Eugenia Călin (Primăria Piteşti), Olga Herişanu (Asociaţia „Parcul Lalelelor”) şi Cristiana Sima (Fundaţia Aspretele Argeş). Încă de la a doua şedinţă, din grupul de lucru a făcut parte şi Robert Rusu, un tânăr geolog care îşi are reşedinţa chiar la liziera Pădurii Trivale, acesta înlocuind-o pe Olga Herişanu, preşedinta Asociaţiei „Parcul Lalelelor”, un ONG care a militat şi pentru Parcul Ştrand. Într-un e-mail expediat pe adresa redacţiei, Robert Rusu povesteşte cum membrii Asociaţiei Parcul Lalelelor au propus ca regimul de arie protejată să fie instituit pe întreaga suprafaţă a Pădurii Trivale, nu doar pe suprafaţa forestieră aflată deja în proprietatea statului, idee pe care, cel puțin după spusele lui Robert Rusu (foto), fostul prefect Davidescu nu a agreeat-o. Cert e că, din suprafaţa totală de 1400 de hectare, în final au rămas doar 433 ha de pădure-parc. Şi asta după ce au ieşit din calcul şi suprafeţele forestiere retrocedate ilegal în inima pădurii simbol a piteştenilor, pentru care Prefectura a deschis nu mai puţin de zece procese în instanţă. Pe care le-a şi pierdut în mare parte.
Robert Rusu: „Acest proiect era pentru dl Davidescu doar exerciţiu de imagine”
„Când era prefect, domnul Davidescu a înfiinţat acea comisie pentru întocmirea documentaţiei necesare pentru declararea pădurii Trivale arie protejata. Alături de doamna Olga Herişanu şi alte 6-8 persoane am făcut parte din acea comisie şi am fost la toate şedinţele până la momentul când domnul Davidescu şi-a arătat adevărata faţă. Noi, Asociaţia Parcul Lalelelor, am propus ca toată suprafaţa pădurii Trivale, 1400 hectare, să intre sub protecţie. Dar ghiciți ce s-a întâmplat? Domnul Davidescu s-a opus şi a restrâns suprafaţa propusă la doar 800 de hectare, suprafaţa care pe hartă se afla deja în proprietatea statului, şi acum, şi atunci! Deci acel proiect era pentru dânsul doar exerciţiu de imagine, dorind ca pădurea privată să rămână în afara proiectului, la cheremul rechinilor imobiliari ce puseseră mâna pe ea! Câtă ipocrizie! Domnul Davidescu proteja rechinii imobiliari, dar vroia să apară ca salvatorul pădurii. Singura soluţie asta ar fi, ca Pădurea Trivale să fie declarată arie protejată şi rechinii imobiliari să nu se poată atinge de o frunză, să platească doar impozite pe proprietate, adică pe prostia lor, că au cumpărat ceva ce nu pot defrișa! Specialiştii biologi din comisie, care au ca argumente raritatea faunei şi florei din Trivale (stejari pedunculari, etc), au fost foarte dezamagiţi, eu am fost revoltat de-a dreptul şi m-am retras din comisie. Stau lângă pădurea Trivale, soţia mea îmi spune că în fiecare dimineaţă o vizitează la gard 3-4 căprioare. Le-a pus un bulgăre de sare şi vin zilnic”, spune Robert Rusu în e-mail-ul pe care ni l-a expediat.
Din grupul de lucru constituit pentru salvarea Pădurii Trivale a făcut parte şi Sonia Constantinescu, consilier în cadrul Compartimentului Dezvoltare Economică, Servicii Deconcentrate şi Situaţii de Urgenţă din cadrul Prefecturii Argeş. „Am făcut la vremea respectivă toate demersurile, inclusiv documentaţie pentru faună şi floră. Parcul urma să aibă 400 şi ceva de hectare. Mai erau şi nişte suprafeţe care erau în litigiu, iar aici a avut o contribuţie şi Oficiul de Cadastru. În privinţa suprafeţelor forestiere private, nu puteau fi incluse în proiect. Poţi să le incluzi doar dacă le naţionalizezi. Cei de la Direcţia Silvică ştiu mai multe pentru că aveau atribuţii în acest domeniu”, ne-a spus Sonia Constantinescu.
Documentaţia pentru proiect, refăcută de patru ori
Din 2010 şi până acum, documentaţia pentru proiectul Pădurii-Parc Trivale a fost depusă la Ministerul Mediului şi refăcută de patru ori. Ultima dată s-a adus în discuţie acest subiect în decembrie 2012, în contextul campaniei electorale, când ministrul Mediului, Rovana Plumb, aflată într-o vizită de lucru la Piteşti, a anunţat cu mare pompă că, în doar câteva zile, cele 430 de hectare de pădure din Trivale vor avea statut de rezervaţie naturală de tip forestier. Însă imediat după alegerile parlamentare, aceeaşi ministră Rovana Plumb înştiinţa Primăria Piteşti că documentaţia existentă la Ministerul Mediului a expirat şi că hotărârea de Consiliu Local trebuie reînnoită. Pe 13 decembrie 2012, Consiliul Local Piteşti a actualizat hotărârea solicitată de Ministerul Mediului, iar de atunci, timp de doi ani, n-a mai pomenit nimeni nimic despre această iniţiativă. Asta până în luna ianuarie a acestui an, când tot fostul prefect Gogu Davidescu a dezvăluit, în premieră, într-un interviu pe care ni l-a acordat, că dosarul prin care pădurea Trivale urma să fie declarată arie protejată a fost făcut dispărut la Bucureşti, la Ministerul Mediului.
Şeful Direcţiei Silvice, Armand Chiriloiu: „Dacă o fi dispărut dosarul, nu ştiu. L-o fi furat, cine ştie?”
# Dle director, nu s-a mai vorbit deloc în ultima perioadă despre iniţiativa de transformare a Pădurii Trivale în arie protejată. Ce s-a întâmplat cu proiectul respectiv?
– Ceea ce a depins de noi am trimis la Minister. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat. Noi am trimis solicitarea pentru transformarea în arie protejată, în pădure parc. În rest, avem noi grijă de ea, că tot noi am avut grijă de ea şi până acum.
# Într-un interviu acordat recent publicaţiei noastre, dl Gogu Davidescu declara că dosarul cu proiectul pentru instituirea regimului de arie protejată în Pădurea Trivale a dispărut de la Minister. Care sunt informaţiile pe care le deţineţi dvs. referitor la acest aspect?
– Credeţi că eu ştiu toate dosarele care sunt plecate de la noi la Minister şi dacă au dispărut sau dacă nu au dispărut? Astea, cred, că sunt chestii de can-can. Nu cred că sunt chestii serioase. Din moment ce toţi miniştrii care au fost, la un moment dat, au făcut referire la chestia asta, au avut în faţă un dosar, că dacă dispărea acest dosar nu aveau ce să spună. Eu ţin minte că dna Rovana Plumb, când a venit, a anunţat că va face toate demersurile pentru transformarea Pădurii Trivale în arie protejată, dacă v-aduceţi aminte. Ori, dacă n-avea acest dosar sau dacă nu era la curent cu situaţia concretă, nu putea să spună aşa ceva.
„În zona pădurii Trivale s-au făcut niște tăieri foarte mari de către un ocol silvic privat, dar nimeni n-a sesizat chestia asta”
# Corect, numai că au trecut doi ani de atunci…
– Dacă atunci s-a făcut o afirmaţie înseamnă că dosarul era acolo. Dacă o fi dispărut dosarul, nu ştiu. L-o fi furat, cine ştie? E chiar haioasă… hilară treaba, vă daţi seama! Eu ştiu că l-am trimis, că am depus toate diligenţele omeneşti posibile. A fost o chestie comună cu APM Argeş, dânşii au semnat ce ţinea de ei, eu am semnat ce ţinea de mine şi s-au înaintat documentele. Aveţi certitudinea că s-au înaintat, pentru că dna ministru Rovana Plumb a făcut nişte afirmaţii. Afirmaţiile respective au fost făcute după ce noi am înaintat respectiva documentaţie. Mai departe, vă rog să mă scuzaţi, eu nu ştiu şi nu depinde de mine. Dar vreau să vă spun că, orice s-ar întâmpla şi chiar dacă s-ar face arie strict protejată, n-ar putea fi gospodărită mai bine decât se gospodăreşte acum de către Direcţia Silvică. Şi vorbesc de ce e al nostru, nu vorbesc de pădurile private. Pentru că aici, în zona Pădurii Trivale, s-au făcut nişte tăieri foarte mari de către un ocol silvic privat, dar nimeni n-a sesizat chestia asta.
# Despre ce ocol silvic privat este vorba?
– Păi nu ştiu nici eu despre ce ocol silvic este vorba. Ştiu doar că tăierile nu s-au făcut la noi. Să vedeţi ce stejari s-au tăiat acolo! E o proprietate privată la un ocol silvic privat. Eu n-am date despre ocoalele silvice private.
„Doar 433 ha sunt propuse ca parc, că atâtea sunt la noi”
# Revenind la proiectul Pădurii-Parc Trivale, care este suprafaţa propusă pentru a deveni arie protejată?
– Doar 433 ha sunt propuse ca parc. Atâtea sunt la noi. Au fost iniţial 480 de hectare, dar cele care au fost retrocedate ilegal şi la care sunt procese nu s-au mai luat în considerare, că nu mai depindea de noi. Deci, acum la noi sunt 433 ha.
# După ce va fi declarată arie protejată, ce regim va avea Pădurea Trivale?
– DS Argeş poate fi custode, că nu ne-o ia nimeni. Tot a statului este. Va avea un regim foarte restrictiv. Este stabilit regimul prin planul de management care o să fie făcut ulterior, după ce se declară pădure-parc.
# Veţi mai putea face exploatări forestiere în pădurea Trivale?
– Păi, trebuie. Că, dacă le cade în cap la oameni, după-aia tot pe noi ne iau! Oricum, noi facem lucrări de conservare. Facem nişte intervenţii foarte fine. Trebuie să vă gândiţi că, la un moment dat, arborii aceştia toţi, care sunt bătrâni, ajung la limita fiziologică a existenţei şi o să fie toată o pădure de uscături, dacă nu lăsăm şi promovăm arborii tineri care să le preia locul. Normal că trebuie făcut totul cu foarte multă atenţie şi băgare de seamă. De fapt, cum facem noi, silvicultorii.
Material realizat de Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii