Tronsoanele cu cele mai mari pierderi financiare, care nu au prezentat interes nici pentru investitorii particulari chemaţi să le ia în chirie, ar putea intra pe o listă neagră a excluderii din reţea. Chiar dacă operatorii feroviari au contestat vehement proiectele care prevăd desfiinţarea unei părţi substanţiale (40%) din căile ferate, Master Planul General de Transport, dezbătut recent cu autorităţile din domeniu, păstrează teza desfiinţării. În document este prevăzută stabilirea unei „reţele primare“ reprezentând 60% din totalul căilor ferate existente acum, reţea care va beneficia în continuare de subvenţii şi finanţări, şi a unei „reţele secundare“ (restul de 40%), pentru care sunt creionate mai multe scenarii. Cel mai bun scenariu pentru liniile din „reţeaua secundară“ presupune existenţa unui interes local sau privat, caz în care subvenţionarea ar veni de la autorităţile locale (sau judeţene) ori din surse private.
Tronson care produce pierderi
Autorităţile participante la dezbaterea publică de joi n-au fost în măsură să dea exemple concrete de linii care ar putea ajunge să fie desfiinţate, dar de-a lungul timpului s-au făcut mai multe liste negre, bazate în special pe criteriul pierderilor financiare şi al traficului scăzut. Într-un top al pierderilor, realizat în 2009 pentru justificarea scoaterii la închiriere, se regăsesc liniile Ploieşti Nord – Măneciu, Curtea de Argeş – Piteşti, Zimnicea – Roşiori Est, Sântana – Brad, Timişoara Nord – Cenad, Livezeni-Lupeni, Mintia – Păuliş – Lunca Gr. T şi, atenţie, Corabia-Caracal. Da, Corabia-Caracal, linie simplă neelectrificată care străbate şi zona Deveselu (judeţul Olt), unde americanii vor să construiască faimosul scut antirachetă.
Florin Silvestru
0 Comentarii