# Declară Eugen Florea, primul păgubit în jaful cutiilor de valori de la BCR Piteşti. # Piteșteanului i-au dispărut 130.000 de dolari, 49.000 lei și mai multe obiecte din aur, printre care și un ceas Longines din aur masiv, moștenire de la tatăl domniei sale # „BCR e cea mai păcătoasă bancă din România. Mi-e silă de conducerea lor”, mai spune același Eugen Florea # Acesta, împreună cu nouă dintre păgubiți, a format o asociație non-profit – Asociația Păgubiților Casetelor de Valori ale BCR Pitești.
În urmă cu aproape un an, în octombrie 2013, doisprezece argeșeni depuneau plângere la Poliție, reclamând că din cutiile de valori pe care le aveau la sucursala Argeș a BCR le-au dispărut mari sume de bani, cuprinse între 113.000 și 400.000 de euro. Valoarea totală a pagubei a fost estimată la aproximativ 1,6 milioane euro. Cazul a făcut mare vâlvă la vremea respectivă, însă din păcate pentru păgubiți nu s-a soluționat nici până acum, dosarul fiind preluat, de la IPJ Argeș, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Un caz tergiversat nejustificat atât de autorități, cât și de BCR, deoarece conducerea băncii n-a comunicat nici până acum rezultatul anchetei interne făcute în acest caz.
Pentru BCR Argeș problema este cu atât mai delicată, cu cât nu este pentru prima dată când sucursala județeană și agențiile sale sunt implicate în cazuri de fraude. De altfel, la capitolul nereguli, BCR Argeș are un trecut neonorant, mai ales în ultimii cinci ani. Am stat de vorbă despre cazul jafului de la BCR și despre numeroasele nereguli și detalii ciudate cu primul păgubit, domnul Eugen Florea, cel care a fost și primul care a depus plângere la Poliție, pe 25 octombrie 2013. Urmele șocului trăit atunci încă se văd pe chipul său și, mai ales, în greutatea sa.
„De ce nu s-a sesizat nimeni că cei doi suspecți au venit patru luni, zi de zi, în camera de tezaur?”
Eugen Florea a slăbit foarte mult din cauza stresului. Și cum să nu fi afectat când în aceeași zi îți verifici cutia de valori, constați că totul e în regulă, iar după numai câteva ore te întorci și constați că din cutie ți-a dispărut totul: 130.000 de dolari, 49.000 lei și obiecte din aur. O avere.
După cum ne spune Eugen Florea, împreună cu nouă dintre păgubiți a format o asociație non-profit – Asociația Păgubiților Casetelor de Valori ale BCR Pitești – pentru a își putea reprezenta interesele și pentru a acționa banca în instanță în vederea recuperării prejudiciului uriaș.
„Acum căutăm un avocat cu nume, care să ne reprezinte. Vreau să vă spun că, în afară de procesul pe care îl va intenta asociația, voi da și eu în judecată BCR în nume personal. Voi face totul să-mi recuperez banii pierduți. Nu mă las. Voi merge și la CEDO, dacă e nevoie. M-am documentat și am aflat că au fost cazuri similare cu cel de la BCR Pitești și la bănci din America, Austria și Franța și de fiecare dată au câștigat clienții”, spune Eugen Florea.
Piteșteanul reclamă și lipsa unui sistem de securitate eficient în camera de tezaur de la BCR: „Plăteam chirie 373 lei trimestrial la BCR, mai mult ca la alte bănci și mă așteptam ca pentru acești bani, deloc puțini pe care banca îi percepe, să fie protejate cum trebuie valorile depuse. Banca ar fi trebuit să aibă inclusiv o asigurare pentru acele cutii de valori. Mi se pare ciudat că în camera de tezaur nu erau camere de supraveghere. În plus, pe cutiile de valori ar fi trebuit puși senzori pentru a atenționa personalul de la bancă, atunci când acolo umblă cineva. În dimineața zilei în care am fost să îmi verific cutia de valori, două persoane cu genți voluminoase au intrat după mine. Din înregistrările camerelor de supraveghere de la intrarea în camera de tezaur, rezultă că una dintre persoane a stat 7 minute, iar cealaltă 18 minute. Aceste două persoane au avut cutii închiriate acolo, au venit la bancă vreme de patru luni, zi de zi, și nimeni de la BCR nu a considerat suspectă treaba asta. Mi s-a spus că din înregistrările camerelor de supraveghere nu se pot distinge chipurile celor doi. Nu exclud nici posibilitatea ca suspecții să își fi închiriat casetele de valori cu acte false. Un alt detaliu legat de ei: atunci când intrau în camera de tezaur, unul se făcea că e grec, iar celălalt danez. Sunt prea multe scăpări ale BCR în acest caz. În camera de tezaur e o liniște mormântală și angajatele care se ocupau de acea zonă ar fi trebuit să audă când cei doi umblau prin casetele de valori. În afară de asta, ar fi trebuit să remarce dimensiunile neobișnuit de mari ale genților de voiaj cu care au venit ultima dată. O cutie de valori e mică în ceea ce privește dimensiunile.”
Eugen Florea reclamă și lipsa de reacție a băncii. „Am făcut o cerere alături de ceilalți păgubiți, prin care am cerut băncii să avem o întâlnire. Nimeni nu ne-a răspuns. Nu ne-au propus nicio înțelegere pe cale amiabilă. Puteam să fac infarct în ziua în care am văzut că mi-a fost golită caseta de valori. Vreau să vă spun că, din cauza stresului produs de acel jaf, am slăbit 24 de kilograme. Am ajuns de la 98, la 74 de kilograme. De ce să mor pentru o bancă care nu își face datoria? Puteam să mor, iar cei de la BCR iau salarii uriașe și sunt nepăsători. Nu ni s-a comunicat nici acum rezultatul anchetei interne efectuate printre angajați. BCR e cea mai păcătoasă bancă din România. Mi-e silă de conducerea lor. E clar faptul că cineva trebuie să plătească. Poliția nu ne-a trimis niciun răspuns până acum. Nu am nicio treabă cu Poliția și Parchetul, pe mine banca mă interesează și să îmi recuperez banii de la ei. În afară de bani, acolo aveam și un ceas Longines din aur, moștenire de la tatăl meu, decedat acum 34 de ani. Valoarea afectivă a acelui ceas e inestimabilă.”
Surse apropiate anchetei spun că principalii suspecţi sunt clienţi ai băncii care au închiriat în trecut casete de valori și, după ce a expirat contractul, au înapoiat cheile originale, dar au păstrat dubluri. Şi-ar fi închiriat apoi propriile casete, pentru a-şi face intrarea în bancă, şi, odată ajunşi în tezaur, ar fi cotrobăit şi prin casetele altora, pe care le puteau descuia cu copiile făcute anterior.
Nu este exclusă nici posibilitatea ca un angajat al bancii să fie implicat. Normele prevăd ca, după ce clientul intră în bancă şi semnează într-un registru special, să fie însoţit în camera tezaurului de un casier. El rămâne în încăpere în momentul în care titularul deschide caseta de valori, dar are obligația să păstreze limita de discreţie, adică o distanţă de la care să nu poată afla informaţii private. Aşteapă apoi până când caseta este încuiată şi se asigură că este perfect închisă. Îl însoţeşte apoi pe client până la registrul unde trebuie să semneze de ieşire.
În ciuda solicitărilor noastre transmise centralei BCR, prin care doream un punct de vedere oficial privind stadiul anchetei interne, precum și poziția băncii față de clienții păgubiți în urma jafului din cutiile de valori, nu am primit nici un răspuns.
Denis Grigorescu
0 Comentarii