Interviu exclusiv. Regizor de la Teatrul Naţional din Bucureşti, manager la ”Davila”
”Sunt două moduri de a vedea lumea: să te învârți în jurul lumii sau să se învârtă lumea în jurul tău”, spune Dan Tudor
După mai multe schimbări la șefia Teatrului ”Alexandru Davila” și după ce Felix Goldbach, ultimul director, și-a dat demisia, instituția are, de săptămâna trecută, un nou manager. Cunoscutul regizor Dan Tudor, cu numeroase piese puse în scenă la București, la Teatrul Național ”Ion Luca Caragiale”, ultima fiind ”Titanic Vals”, a fost desemnat câștigător al concursului organizat de Consiliul Județean Argeș. După cum ne-a mărturisit, noul manager vrea să facă din Teatrul „Alexandru Davila” ”o casă a argeşenilor”. A câștigat prin concurs un mandat de cinci ani de zile, iar noi i-am solicitat un interviu în exclusivitate.
„Am regizat cinci spectacole la Pitești de-a lungul timpului”
De ce ar alege un regizor de top din București un teatru din provincie, ca ”Alexandru Davila”?
– Am regizat cinci spectacole aici, la Pitești, de-a lungul timpului. Asta înseamnă că am petrecut vreun an de zile repetând aici și mai înseamnă și o cunoaștere bună a resurselor și a felului în care, să spunem, aș putea fi de ajutor. Am mai făcut tipul ăsta de activitate managerială și în altă parte și nu a fost una care să mă copleșească. Și atunci, încerc să fac asta și la Pitești, să ajut și să găsesc în colectivul de la ”Davila” oamenii care pot ajuta la implementarea proiectului, unul care este făcut să nu fie un hei-rup din ăsta. Când eşti împlinit profesional, poți atrage oamenii din colectiv să lucreze și prin relaxare, nu prin ambiții personale. Nu vin la teatrul de la Pitești să rup ușile sau să-i pun pe oameni la punct. Sunt împlinit, am o familie. Am venit la Teatrul „Davila” pentru a ajuta și pentru că am plăcerea asta și dragostea de teatru.
Citește și Cercetată de DIICOT, Beatrice Rancea a fost angajată la Teatrul Davila
Cum și prin ce anume a devenit teatrul din Pitești atractiv pentru dvs din punct de vedere managerial?
– Poate că anumite lucruri le-aș fi făcut altfel, vorbind aici strict din punct de vedere al managementului. Desigur, cei care au fost înaintea mea au și trecut prin niște perioade ciudate, cu pandemia, cu tot felul de restricții. O derulare în patru ani a patru manageri la conducerea teatrului înseamnă că lucrurile nu au putut fi așezate și nimeni nu a putut implementa un program de durată. De asta concursul mi s-a părut cea mai oportună condiție, ca să ai un timp de realizare a lucrurilor pe care vrei să le faci. Faptul că s-a dat concurs pentru un manageriat de cinci ani de zile, într-un teatru care se află la 100 de km de București și care are vecinătăți interesante, ca Teatrul Național din Craiova, Teatrul Național din Sibiu, m-a făcut să cred că rolul ăsta de manager ar trebui dus până la capăt odată și odată.
Cum a fost la concurs?
– A fost un concurs care a durat aproape trei ore, un examen lung. Probabil că au vrut să se lămurească și dânșii. Întrebarea asta pe care mi-ați pus-o dumneavoastră – „De ce aţi ales Pitești?” – este o întrebare cu care eu am deschis concursul. Doresc un succes pentru teatrul piteștean, în primul rând, nu pentru mine, personal. Şi acest pariu l-am făcut. Sunt două moduri de a vedea lumea: să te învârți în jurul lumii sau să se învârtă lumea în jurul tău. Cred că putem face din teatrul ăsta un loc în care oamenii să-și dorească să vină pe viitor. Cred că toți au vrut să se convingă cine sunt și de ce vin aici. Și, sincer vorbind, am renunțat la alte avantaje din alte locuri.
Și de ce ați renunțat la aceste avantaje?
– Eu chiar cred că vine un moment din viață când trebuie să și ajuți. Iar aici, Teatrul „Davila” mi se pare că este printre puținele teatre pe care le poți eficientiza foarte bine. Dacă și colectivul artistic devine conștient că putem deveni o forță de emoție și de atracție, atunci lucrurile vor deveni foarte frumoase. Este bucuria mea de a face lucrul ăsta. Vom încerca să mergem spre parteneriate cu școli, cu grădinițe, centre de teatru, care să fie incluse în activitate prin delegarea unor actori care să centralizeze activitatea.
Citește și Angajaţi cercetaţi disciplinar după ce au reclamat nereguli la Teatrul Davila
„Nu te cheamă cineva a doua oară într-un loc, dacă nu ai fost eficient”
Cum considerați resursele Teatrului „Davila”? Cum vă veți raporta la actualul buget?
– Despre resursele teatrului știu că sunt 70 de artiști angajați. Ceea ce înseamnă un număr destul de mare. Este un teatru cu resurse. Cu sală de repetiții, sală de experiment. Nu mai spun că și conexiunea mea cu colectivul artistic a fost una foarte interesantă. Nu te cheamă cineva a doua oară într-un loc, dacă din niște puncte de vedere nu ai fost eficient. Sunt obișnuit, am regizat peste 100 de spectacole în cel puțin 50-60 de teatre. În multe dintre ele m-am dus a doua oară, a treia oară. Asta înseamă că a trebuit să mă confrunt de fiecare dată cu un buget dedicat acelui proiect la care eu eram angrenat. Înseamnă că va trebui să ne raportăm la bugetul existent, să calculăm în mod eficient și să fac în așa fel încât acest teatru să devină ”o casă a piteștenilor”. Și să-și dorească să viziteze acest teatru nu numai piteștenii, ci toți cei din județul Argeș. Iar faptul că este o instituție subordonată sau bugetată de Consiliul Județean nu poate să fie decât un avantaj. Este o deschidere către tot. Este un platou mult mai mare de public și are deschidere către oportunități. Chiar vreau ca teatrul ăsta să devină teatrul argeșenilor!
Citește și Alexandru Bindea, nemulţumit de costumele şi luminile de la Teatrul Davila
„Referitor la domnii foști manageri, ei au fost puși conjunctural”
Ultimii manageri ai Teatrului „Davila”, mă refer la Nicolae Poghirc, Bebe Cotimanis și Felix Goldbach, n-au rezistat foarte mult. Nu vă e teamă că ați putea avea aceeași soartă?
– Eu cred că fiecare a avut parte de condiții specifice. Nu mă pot raporta acelor condiții. Relaxarea mea vine din faptul că, de curând, de când am făcut o alegere către teatrul dumneavoastră, având oportunități și către alte direcții, pe aceeași funcție, am stat și am cântărit bine situația. Eu cred că pot fi de ajutor. Iar acest tip de ajutor e unul destul de obiectiv. Referitor la domnii foști manageri, ei au fost puși conjunctural. Cred că le-a fost destul de dificil, pentru că nu poți implementa ceva într-o perioadă de maximum 120 de zile, cât e perioada de mandat pentru un interimar.
Citește și Consiliul Judeţean Argeş, atras în bătălia pentru funcţii de la Teatrul Davila
„Cel mai longeviv spectacol la TNB este ”Omul care a văzut moartea”, iar cea mai de succes piesă pusă de mine în scenă este ”Titanic Vals”
Care sunt piesele de suflet puse în scenă la TNB?
– Am două spectacole: „Omul care a văzut moartea”, care este cel mai longeviv spectacol al Teatrului Național, și cea mai recentă premieră, cu cel mai mare succes, este „Titanic Vals”, piesă în care joc și eu. De-a lungul timpului, am făcut mai multe spectacole la Naționalul bucureștean și amintesc doar „Comedia Norilor” și „Sânziana și Pepelea”, care s-au jucat până când actorul din rolul principal, Mircea Albulescu, a dispărut de pe pământ. Am considerat că un astfel de om și actor nu poate fi înlocuit. Sunt anumite personalități care nu pot fi substituite. Cine poate apărea în locul domnului Albulescu sau în locul lui Radu Beligan în spectacolele în care au jucat aceștia?
Îmi puteți dezvălui o idee care există la teatrele din București și pe care vă doriți să o implementați la „Davila”?
– Poate în loc de două zile, să jucăm trei sau patru. Să facem zile cu dedicații. Să zicem că vinerea să fie piesa de dramă, sâmbăta o revistă, duminică o comedie și tot așa. Adică omul să știe că pentru fiecare zi e ceva specific. Să nu greșească zilele. În București, ai această opțiune. Vreau să văd o comedie, mă duc la Teatrul de Comedie, iar Naționalul deschide toată această paletă. Putem face asta și la Pitești.
0 Comentarii