Combaterea dezinformării. Codul de bune practici pentru platformele online în contextul războiului din Ucraina

Combaterea dezinformării: platformele online continuă revizuirea Codului de bune practici în contextul războiului din Ucraina și raportează cu privire la primele acțiuni din 2022 de combatere a dezinformării legate de COVID-19.

Citește și: „Primăria trebuie să plătească, dacă a făcut o eroare, şi bugetul trebuie să suporte 35 de milioane de euro, cât o fi costat blocul ăla”

Criza provocată de pandemia de COVID-19 și de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează care sunt amenințările și provocările pe care le reprezintă dezinformarea pentru societățile noastre. Semnatarii actuali și potențiali ai codului sunt puternic implicați în luarea de măsuri urgente pentru a limita dezinformarea legată de războiul din Ucraina.

Lecțiile învățate stau la baza activității privind codul și contribuie la conturarea acțiunilor importante necesare pentru a face față acestui val de dezinformare fără precedent. Astfel, semnatarii actuali și potențiali ai codului au informat Comisia că vor avea nevoie de timp suplimentar pentru a finaliza revizuirea codului.

Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: „Dezinformarea legată de războiul din Ucraina arată că platformele online rămân în prima linie. Media pro-Kremlin nu merită să beneficieze de instrumentele puternice oferite de platforme pentru a-și răspândi minciunile privind războiul și dezinformarea. Dar nu vor înceta să încerce. De aceea avem nevoie de soluții durabile care să respecte drepturile fundamentale. Contez pe faptul că semnatarii vor finaliza rapid revizuirea codului, care va pune în aplicare măsuri eficace și transparente.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Apreciem eforturile semnatarilor de a răspunde rapid la provocările reprezentate de dezinformarea pro-Kremlin și ne așteptăm ca aceștia să țină seama de lecțiile învățate. Având în vedere aceste aspecte, codul trebuie să se ridice la înălțimea așteptărilor ridicate și, împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale, să devină un instrument puternic de atenuare a riscurilor de dezinformare.”

Citește și: Cms. şef Cristian Mihalcea a învins sistemul şi s-a întors la comanda Poliţiei Mioveni. ”Azi-noapte, abia la ora 2 s-au terminat mesajele de felicitare pe WhatsApp”

Având în vedere că dezinformarea legată de coronavirus rămâne o prioritate, Comisia a publicat în 31 martie  rapoartele legate de programul de monitorizare a COVID-19 cu privire la acțiunile întreprinse de TikTok, Twitter, Meta și Microsoft în ianuarie și februarie 2022. 

Ca răspuns la solicitarea Comisiei, Meta raportează acum separat cu privire la acțiunile Facebook și Instagram, arătând că vizitele la centrele de informare online privind COVID-19 în perioada ianuarie-februarie s-au înjumătățit.

Microsoft a creat un sistem de monitorizare care identifică site-urile care publică informații eronate cu privire la COVID-19 în lume și care, pentru Europa, este activ în Franța, Germania și Italia. Realizat în parteneriat cu Newsguard, sistemul de monitorizare a identificat, începând cu luna februarie, 547 de astfel de site-uri la nivel mondial.

Citește și: Exclusiv. Povestea elevei din clasa a VII-a care a făcut un copil cu unchiul ei. Directorul şcolii din Bradu a descoperit sarcina minorei: ”Mergea ca o femeie gravidă”

TikTok raportează că materialele video cu etichete legate de COVID-19 și vaccinuri s-au redus la aproape jumătate în perioada ianuarie-februarie, în paralel cu ridicarea restricțiilor în UE.

Twitter a raportat că, în luna ianuarie, și-a extins instrumentul de raportare a informațiilor eronate la Spania, caracteristica tehnică devenind astfel disponibilă acum în șase țări.