În ziua de 25 Noiembrie 1972 a încetat din viaţă, la vîrsta de 86 de ani, savantul român Henri Coandă.

Omul de ştiinţă Henri Coandă a fost un pionier al aviaţiei cu reacţie la nivel mondial și a obţinut pe parcursul vieţii peste 250 de brevete de invenție.

Citește și: 40.000 de sindicaliști din MAI, polițiști și personal contractual, cer respectarea legii de către Guvern și Parlament

S-a născut în 7 iunie 1886 la Bucureşti şi a urmat Liceul “Sfântul Sava” din localitatea natală, după care Liceul Militar din Iaşi. În 1905, a devenit ofiţer de artilerie, iar patru ani mai tîrziu a absolvit Școala Superioară de Aeronautică din Paris, perioadă în care a realizat machete de avioane şi rachete cu care a reuşit să surprindă specialiştii.

În anii 1905-1906, a conceput machete de rachete şi o machetă de avion cu motor rachetă cu combustibil solid. Celebrul inginer Gustave Eiffel (1832 – 1923) şi savantul Paul Painlevé (1863 – 1933) l-au sprijinit pe Henri Coandă să construiască un banc mobil de încercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original de înregistrare a fenomenelor aerodinamice din jurul aripilor groase.

Cercetările au adus rezultatul scontat şi la 16 decembrie 1910 inginerul şi inventatorul român Henri Coandă a efectuat primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, de invenţie proprie (biplanul “Coandă”). 

Premiera mondială a avut loc cu ocazia celui de-al doilea Salon International de Aeronautică, de la Issy les Moulineaux, lângă Paris, Franţa. Invenţia avionului cu reacţie a făcut ca Henri Coandă să intre în istoria aviaţiei mondiale şi ca pionier al aviaţiei cu reacţie.

Primul avion cu reacţie din lume, proiectat şi pilotat de Henri Coandă la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Paris (1910)

Calităţile sale de constructor nu au fost trecute cu vederea, astfel că a fost imediat angajat la Uzinele de Avioane din Bristol, Marea Britanie, unde a rămas până în 1914.

Citește și: Verdict în procesul cartelizării pentru asfaltarea unor drumuri din Piteşti / Comesad Drumuri a pierdut procesul cu Consiliul Concurenţei

La Bristol, savantul a conceput și construit, în anii 1911 – 1914, câteva tipuri de avioane, printre care şi avionul denumit “Bristol – Coandă”, cu remarcabile calităţi pentru acei ani. În anul 1914, Henri Coandă a inventat tunul fără recul, pentru aviaţie, care nu suprasolicita structura avionului în timpul tragerii.

În anul 1934, Henri Coandă a obţinut, în Franţa, brevetul pentru invenţia “Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”. Noul fenomen fizic descoperit de Henri Coandă – “Devierea unui jet plan de fluid ce patrunde în alt fluid în vecinătatea unui perete convex” – a fost denumit “efectul Coandă”.

Utilizarea practică a “efectului Coandă” a fost începută de descoperitorul sau, care a inventat şi brevetat în 1935, în Franţa“Aerodina lenticulară” (discul zburator), precum şi alte invenţii (”Dispozitiv pentru îmbunătaţirea randamentului motorului cu combustie internă”, “Frână de recul pentru armele de foc”).

Aflându-se la baza a numeroase aplicaţii, “efectul Coandă” este, fără îndoială, certificatul de naştere a mecanicii fluidelor, o nouă ramură a tehnicii. Cercetarile din numeroase ţări, printre care şi România, au condus la multe utilizări practice ale “efectului Coandă” – propulsia şi sustentaţia vehiculelor aeriene, îmbunătăţirea turbinelor cu gaze, amplificatoare cu fluide, aparate pneumatice, amortizoare de zgomote etc.

Citește și: Primarul Piteştiului face dezvăluiri şocante / Gentea acuză! Recepţia la blocul Titidan s-a semnat fix în ziua în care el era în concediu

Inventator prolific, cu peste 250 de invenţii brevetate, Henri Coandă a conceput şi realizat aparate de ochire, pentru avioanele militare, vagoane-cisterne de beton pentru transportul pe calea ferată, rezervoare de beton, subansamble şi elemente prefabricate pentru case (încă din 1918), precum și o instalaţie solară pentru desalinizarea apei de mare.

 În 1971, inventatorul român a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică.

A fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din București şi a fost membru al Academiei Române, precum şi al Societăţii Aeronautice Engleze.