Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (VII)

Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat “o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Lacul Capra, o perlă din Munții Făgăraș, Peşterile de la Piscul Negru, Vârful Viștea Mare, al treilea între cele mai înalte vârfuri muntoase din România, și Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului – Poarta de intrare în Piatra Craiului.

Lacul Capra, o perlă din Munții Făgăraș

Unul dintre cele mai frumoase lacuri de pe teritoriul ţării noastre se află pe versantul sudic al Masivului Făgăraş. Acesta poartă numele de Lacul Capra şi îmbie turiştii să-şi tragă sufletul, chiar şi pentru câteva clipe, în mijlocul naturii. Lacul Capra este un lac glaciar ascuns în inima Munților Făgăraș, la o altitudine de 2.230 de metri și are o adâncime maximă de circa 10-11 metri. Din Lacul Capra pleacă pârâul Capra (tributar al râului Argeș), care în doar câțiva metri formează un alt lac mic, Căprița. Mai departe, pârâul coboară spre sud și, chiar înainte de Transfăgărășan, formează frumoasa Cascadă Capra.

Lacul ocupă o suprafaţă totală de 1,80 hectare şi are o formă neregulată, aproape rotundă. Pentru cei care vor să viziteze zona Transfăgărășan și Munții Făgăraș, Lacul Capra este un obiectiv turistic care nu trebuie să lipsească de pe lista obiectivelor naturale din zonă. Întreaga zonă oferă o privelişte greu de descris în cuvinte asupra vârfurilor Buda, Râiosu şi Mușeteica. Pe malul sudic al lacului se află două monumente ridicate în memoria victimelor unei avalanşe violente ce a avut loc în anul 1963. Acestea străbăteau pentru prima dată pe timp de iarnă traseul care duce spre Creasta Arpășelului, foarte dificil şi în afara sezonului rece.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (VI)

Peşterile de la Piscul Negru

Peşterile de la Piscul Negru sunt o arie protejată de interes naţional, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală de tip speologic), situată în judeţul Argeş, pe teritoriul administrativ al comunei Arefu. Rezervaţia naturală se află în Munţii Făgăraş şi are o suprafaţă de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă o serie de cavităţi în abruptul Vârfului Piscul Negru (2.248 m), străbătută de cursuri de apă, cu cascade şi galerii cu diferite forme concreţionare de ghirlande, coloane, pânze, cristale, stalactite, baldachine etc.
Accesul către peşterile de la Piscul Negru se face doar de pe Transfăgărăşan, din nord – prin tunelul de la Bâlea, iar din sud – dinspre localitatea Curtea de Argeş, cu excepţia lunilor de iarnă, perioadă în care partea alpină a traseului este închisă.

Peşterile de la Piscul Negru au fost descoperite în timpul lucrărilor în galeria de prospecţiune minieră din această localitate, în anii ’80. Această galerie a fost săpată la baza muntelui de pe versantul drept al Văii Capra, unde se intersectează cu valea Izvorului Sec. Peșterile de la Piscul Negru sunt în curs de cercetare și cartare și necesită măsuri majore de consolidare și întreținere ale tronsoanelor de galerii ce conduc spre ele. Debitele importante de apă ce le parcurg, dar și galeriile cu lungimi apreciabile fac din aceste peșteri obiective turistice de interes pentru turismul de explorare și aventură.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (V)

Vârful Viștea Mare, al treilea între cele mai înalte vârfuri muntoase din România

Vârful Viștea Mare din Masivul Făgăraș are altitudinea de 2.527 metri și este al treilea între cele mai înalte vârfuri muntoase din România, după Moldoveanu (2.544 m) și Negoiu (2.535 m), ambele fiind situate în același masiv. Vârful Viștea Mare reprezintă principala cale de acces către Vârful Moldoveanu dinspre traseul ce străbate întreaga creastă a Masivului Făgăraș de la vest la est, alcătuind împreună cu acesta o formațiune muntoasă asemănătoare unui cort sau unui trapez, care îi face extrem de identificabili din depărtare și din aproape orice unghi de privire. Grupării sau ”Formației Moldoveanu-Viștea Mare” i se mai spune ”Trapezul”, ”Marele Trapez” sau ”Acoperișul României”. Situat pe la mijlocul crestei principale a Făgărașului, Vârful Viștea Mare oferă vizitatorilor peisaje de excepție.

Din județul Argeș, accesul către Vârful Viștea Mare se face din comuna Nucșoara, prin Valea Rea, de la Stâna lui Burnei. Traseu: Stâna lui Burnei – Valea Rea – Căldarea Văii Rele – Iezerul Triunghiular (2.156) – Portiţa Viştei (2.310 m) – Vârful Viştea Mare (2.527 m) – Vârful Moldoveanu (2.544 m). Durata totală a traseului: 4-5 ore (la urcare). Din cauza riscului mare de avalanșă, pe perioada iernii accesul este recomandat doar alpiniștilor sau turiștilor antrenați, care dețin echipament complet de iarnă și doar atunci când condițiile meteo și starea zăpezii sunt optime pentru ascensiune.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IV)

Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului – Poarta de intrare în Piatra Craiului

Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munții din țara noastră. Creasta lungă de aproximativ 25 de kilometri formează unul dintre cele mai iubite peisaje montane din România, un loc în care alpiniștii și cercetătorii, deopotrivă, pot fi uimiți de diversitatea locului de aici.
Pe drumul spre “Poarta de intrare în Piatra Craiului” vom putea să admirăm crestele munţilor, iar cu puţin noroc vom putem vedea capre negre şi alte splendori ale locului. Traseul este spectaculos, oferind o panoramă deosebită, iar numărul mare de văi, grohotișuri, arcade naturale și golurile alpine întregesc spectacolul vizual.
Marele Grohotiș este cel mai important fenomen carstic (eroziunea calcarului cu ajutorul apei) din Carpați și cea mai mare formațiune de acest gen din România. Marele Grohotiş (1.650 de metri) este o pânză de pietre sub forma unei văi abrupte, având o lungime de aproximativ patru kilometri. Grohotișurile constituie una dintre cele mai caracteristice componente ale Pietrei Craiului. Se consideră că aici sunt cele mai mari grohotișuri calcaroase ca întindere din Carpații românești.

Cerdacul Stanciului, este o formațiune carstică impresionantă, în forma unei arcade imense, rezultată în urma prăbușirii pereților unei peșteri și eroziunii cauzate de vânt și ploi. Acest monument al naturii, format din calcar masiv, se găsește în partea dreaptă a potecii care merge pe sub Abruptul Vestic al Pietrei Craiului. Numele lui se trage de la haiducul Stanciu Bratu, care își făcea veacul prin zonele acestea, avându-și ascunzătoarea în această peșteră. Stanciu Bratu a fost una din figurile legendare de haiduci ale sfârșitului secolului al XVIII-lea, fiind cunoscut, alături de ceata sa, în toată regiunea culoarului Rucăr-Bran.
Posibilități de acces: Hidrocentrala Clăbucet (Săticul de sus) – Crucea Grănicerului – Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș se află pe curba de nivel a altitudinii de 1.600-1.650 metri – Vf. Tămășel – Poiana Tămășel – Cabana Garofița Pietrei Craiului.

Citește și Cercetători și voluntari lucrează în Munții Făgăraș la eliminarea plantelor străine invazive