# Declară vicepreşedintele CJ Argeş, Constantin Polexe. Sărbătorile Argeşului şi Muscelului, aflate în desfăşurare pe parcursul acestei luni, ne-au derminat să stăm de vorbă cu cel care este responsabil cu evenimentele culturale la nivelul conducerii Consiliului Judeţean. Este vorba de vicepreședintele Constantin Polexe, cel care ne-a acordat, cu amabilitate, un interviu în care vorbește inclusiv de alte proiecte culturale de anvergură pentru județul nostru.
# Cum decurge activitatea Consiliului Judeţean Argeş, acum în perioada Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului?
– Această sărbătoare este în plină desfăşurare şi decurge conform calendarului, toate acţiunile desfăşurându-se în zilele şi la orele stabilite. Tot ceea ce avem în program este de mare interes pentru argeşeni şi musceleni, dar cred şi pentru cei care ne vizitează judeţul în această perioadă.
# Ambasadoarea Chinei în România s-a aflat la sfârşitul săptămânii trecute în judeţul Argeş. Ce obiective au fost vizitate? Ce a impresionat-o mai mult?
– Eu m-am întâlnit cu doamna ambasador doar sâmbătă, la Muzeul Goleşti, unde am avut premierea tinerelor talente la o tabără de pictură. A fost un concurs internaţional unde reprezentanţii Chinei au câştigat trofeul. Din câte ştiu, doamna ambasadoare a vizitat Institutul Pomicol de la Mărăcineni, după care s-a deplasat la Curtea de Argeş, unde a vizitat mănăstirea şi tot ansamblul monahic de acolo. A fost foarte încântată şi a spus că va susţine ca Mănăstirea Curtea de Argeş să fie încadrată în patrimoniul Unesco, între monumentele mondiale de cultură.
# Sunteţi, prin funcţia pe care o aveţi, responsabil pentru organizarea evenimentelor cultural-artistice din judeţ. Ce implică organizarea unui eveniment cultural sau artistic?
– Este foarte multă muncă în spatele unui eveniment de acest gen. Nu poate să facă nimeni singur toată treaba asta, eu am o echipă de profesionişti pe cultură, şi nu numai, cu care colaborez îndeaproape. Împreună ne ocupăm să organizăm toate aceste evenimente pentru a ieşi cât mai bine. Eu doar coordonez şi pun cap la cap lucrurile. Aşa consider că este cel mai bine, ca decizia finală să aparţină celui de specialitate.
„Prin acordarea de premii, a crescut interesul pentru Festivalul Carpați”
# Tocmai s-a încheiat Festivalul Carpaţi. Poate fi considerat unul de succes?
– Eu cred că da, şi aşa cum am văzut în Argeş, pentru că am participat la toate spectacolele, acest festival a fost primit cu mare interes. În toate oraşele în care s-a desfăşurat, este vorba de Piteşti, Câmpulung, Mioveni, Topoloveni şi Curtea de Argeş, publicul a fost foarte numeros. La Mioveni şi la Curtea de Argeş, spectacolul a coincis şi cu zilele oraşelor respective şi poate a fost şi asta un avantaj. Anul acesta, festivalul a avut şi un caracter special fiind transformat în festival-concurs. Am luat această decizie după ce am discutat şi am urmărit şi ceea ce se întâmplă pe plan mondial. Ca să crească interesul şi calitatea, trebuie să investeşti. Prin această măsură, de acordare de premii, a crescut gradul de interes al participanţilor, dar şi calitatea spectacolului. Premiile au fost asigurate de noi, Consiliul Judeţean, şi anume premiul întâi 3.000 de dolari, premiul al doilea 2.000 de dolari şi premiul al treilea 1.000 de dolari.
# Despre Dracula Fest ce ne puteţi spune?
– Este un mod de a promova cetăţile lui Vlad Ţepeş, atât cetatea Poienari cât şi Oratia, pentru că până la urmă mitul Dracula este al argeşenilor şi al muscelenilor. Iată, sunt două cetăţi, una în Argeş şi una în Muscel, şi ele trebuie promovate. Acest mit atrage foarte mulţi turişti şi trebuie să-l folosim la noi acasă, nu să-l lăsăm numai la Bran.
# Referitor la cetatea Poienari, în ce stadiu mai este proiectul de reabilitare a acestui obiectiv turistic? Se vorbea inclusiv de o telecabină care să faciliteze accesul.
– Într-adevăr, vrem să reabilităm cetatea şi să îmbunătăţim şi accesul la ea. La Poienari nu ştiu dacă va fi neapărat un telescaun, mai mult ne gândim să fie un fel de tren în pantă. La Oratia trebuie să vedem ce facem cu podul suspendat care să facă accesul direct din stradă.
# În ce stadiu sunt aceste proiecte?
– Proiectele sunt avansate, trebuie să obţinem finanţarea lor.
# În calitate de coordonator peste instituţiile culturale din judeţ, puteţi să numiţi o instituţie de care sunteţi mulţumit în mod deosebit?
– Fiecare instituţie are specificul ei, nu pot să le separ. Biblioteca îşi face treaba foarte bine, pentru că promovează cartea şi prin ea valorile de toate tipurile. Trebuie să ţinem cont că în viitor toată lumea va citi electronic, nu avem ce face. Muzeul Judeţean are şi el specificul său şi face o treabă extraordinară, avem şantiere arheologice în judeţ şi sunt importante pentru că istoria trebuie scoasă la vedere. Apoi Goleştiul este o emblemă şi cu atât mai mult sunt încântat că în mandatul meu are loc renovarea sa. Vila Florica a Brătienilor este de asemenea un monument de referinţă, şi spun asta fără să fiu subiectiv, dar acolo s-a luat hotărârea să se aducă rege în România, acolo s-au luat hotărâri vizavi de Unire şi multe alte decizii importante pentru ţară.
„Câmpulungul este printre cele mai norocoase orașe din România, pentru că a scăpat în proporție de 80% de distrugerile comunismului”
# Referitor la Vila Florica, care mai este situaţia acolo? Cum merg negocierile cu proprietarii, s-a stabilit o sumă de bani?
– Urmăm paşii pe care i-am convenit cu proprietarii, în această perioadă trebuie să definitivăm cadastrul pentru a şti exact suprafaţa şi tot ce este acolo şi apoi ei trebuie să se gândească la o ofertă ce va fi analizată de Ministerul Culturii. Lucrurile astea sunt mai greoaie, mai ales când este vorba de monumente istorice.
# Ca şi muscelean, sunteţi mulţumit de aspectul oraşului Câmpulung? Sunt unele păreri conform cărora oraşul ar avea un aspect neîngrijit.
– Nu e adevărat, depinde despre ce vorbim, oraşul Câmpulung nu a rămas neîngrijit. Datorită primarului, care este un om perseverent, oraşul se mişcă. Avem acel proiect de reabilitare a întregului complex istoric, şi anume: grădina Merci, bulevardul Pardon, parcul Kretzulescu şi Piaţa Primăriei care vor arăta din nou ca la începutul secolului al XX-lea, atunci când oraşul era în glorie. Cultural, chiar putem spune despre Câmpulung că este unul dintre oraşele cele mai norocoase din România şi mai ales din sud, întrucât el a scăpat în proporţie de 80% de distrugerile comunismului. Este singurul oraş medieval din sudul României.
Ionuţ BURCEA
0 Comentarii