# O spune Sergiu Filip, reprezentantul lui Raţiu jr. Sergiu Filip, omul care se ocupă de o bună parte a afacerilor lui Nicolae Christopher Raţiu, inclusiv de Câmpulung Industrial Park, ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre motivul achiziţionării platformei ARO Câmpulung, explicând şi din ce cauză investitorii mereu anunţaţi de politicienii locali au ocolit municipiul.
# Câte firme au fost până acum interesate să investească la Câmpulung Industrial Park?
– Vă pot spune, fără să greşesc, că au fost peste 15 companii mari, din zona industriei auto şi nu numai.
# Şi totuşi, au venit, au văzut şi au plecat. De ce?
– Atunci când au făcut ratingul pentru mai multe locaţii vizate de ei, motivul pentru care noi am fost refuzaţi, în peste 90 la sută din cazuri, a fost accesibilitatea pe drumul Piteşti – Câmpulung (n. red. este vorba de DN 73). Majoritatea investitorilor ne-au spus: interesant, extraordinar, dar ceea ce câştigăm investind aici pierdem în gropile de pe drum şi la bariere. Câmpulung Muscel şi locuitorii acestui municipiu, pentru a beneficia pe termen lung de o dezvoltare economică sănătoasă, de o punere în valoare reală, trebuie să aibă cel puţin un drum foarte bine făcut.
# V-aţi gândit vreodată să renunţaţi la afacerea de la Câmpulung?
– Eu nu renunţ de felul meu! De altfel, noi, ca și companie, nu renunţăm uşor! Când am cumpărat fosta platformă Aro nu am făcut o afacere speculativă, nu am băgat un leu pentru a scoate zeci de milioane, cum s-a mai insinuat. Dimpotrivă, am băgat milioane şi nu am scos nici un leu. Ne-am asumat un proiect care este gândit pe termen foarte lung.
„Am investit peste 21 de milioane de euro până acum”
# Mulţi au văzut prima tranzacţie făcută de dumneavoastră ca fiind una foarte profitabilă din punct de vedere pecuniar.
– Să facem o chestiune de aritmetică simplă. Bagi 17 milioane de euro ca să cumperi, mai bagi încă vreo 4 milioane în diferite lucrări, mai pui şi ecologizarea… Deja sunt circa 21 de milioane şi jumătate de euro investite aici. Din această sumă au fost recuperate cam 4 milioane şi ceva de euro. Avem 50 de angajaţi, păstraţi dintre cei care au lucrat la ARO, avem taxe şi impozite anuale de câteva zeci de mii de euro, avem investiţiile făcute în hale şi în întreţinere, avem furnizori constanţi pe care-i plătim. Noi, în fiecare an, susţinem din fonduri proprii cheltuielile necesare investiţiei de aici. În alt mod spus, noi venim cu bani de acasă pentru a susţine activităţile aici. Nu am pus şi nu vom pune lacătul pe poartă. Vrem ca atunci când vor veni potenţiali clienţi să găsească ceva OK aici. Chiar acum sunt în discuţii cu doi potenţiali clienţi.
# Vorbiţi de potenţiali clienţi, dar chiar de curând aţi deschis un târg în fosta parcare. De unde ideea de a deschide tocmai un târg de vechituri pe fosta platformă Aro?
– Deschiderea acestui târg a venit din nevoia de a construi o nouă afacere la Câmpulung, care sperăm să fie în folosul şi beneficiul câmpulungenilor şi nu numai. Chestiunea aceasta cu târgurile ar trebui să ajute. Tipul acesta de comerţ ar trebui să ajute un oraş cum este Câmpulungul. Vom avea o taxă, dar mult mai mică decât în oricare alt târg din Argeş.
# Credeţi că se mai poate produce ARO în condiţiile în care dumneavoastră sunteţi cei care deţin mărcile şi licenţele de fabricaţie?
– Este greu de spus, mai ales în acest context economic mondial în care producători gigant îşi restrâng activităţile de producţie. ARO reprezintă multă istorie, dar în esenţă este un model auto depăşit fizic şi moral. Poate în viitor se va putea. Nu se ştie!
# Ne puteţi dezvălui dacă viitoarele dumneavoastră proiecte vor crea şi noi locuri de muncă?
– Avem deja doi chiriaşi pe platformă, care au peste o sută de angajaţi. Proiectele pe care vrem să le facem în următoarea perioadă probabil că vor mai crea câteva zeci de locuri de muncă.
# Să revenim la ARO. La ora actuală mai aveţi încă un proces cu SC ARO SA pentru problema ecologizării deşeurilor de pe fosta uzină.
– Nu s-a încheiat, dar ne ocupăm serios de rezolvarea problemei. Nu vom ceda sub nici o formă, mai ales după ce am cheltuit peste 400 de mii de euro să curăţăm fosta platformă ARO de substanţele chimice istorice colectate de generaţii.
Ioana Ştefan
0 Comentarii