# Prima dezbatere serioasă pe subiectul regionalizare (II). În numărul trecut, v-am expus materialul prezentat de vicepreşedintele automobile Dacia, Constantin Stroe, la dezbaterea publică pe tema regionalizării, organizată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie, ACAROM şi UGIR 1903. Acum vă supunem atenţiei şi materialul „Infrastructură, turism şi dezvoltare durabilă în Argeş”, al preşedintelui UGIR 1903 Argeş, Gheorghe Badea, totodată şi director al Grupului Industrial de Componente.
Cu 20 milioane euro, Transfăgărășanul ar fi deschis atât primăvara, cât și toamna
Materialul a adus în faţa celor prezenţi, pe lângă problemele cu care se confruntă România la capitolele infrastructură şi scăderea numărului de turişti din ultimii ani, date despre potenţialul turistic remarcabil al judeţului Argeş. Au fost amintite cele mai înalte vârfuri din România: Moldoveanu şi Negoiu, dar şi masivul Iezer-Păpuşa, barajul Vidraru, al cincilea ca volum de apă în ţară, cheile Argeşului, Transfăgărăşanul, culoarul Rucăr-Bran, peşteri, mănăstiri, rezervaţii naturale, etc. De asemenea, s-a făcut referire şi la poziţia favorabilă a judeţului, legat de capitală prin autostrada Bucureşti – Piteşti, precum şi la faptul că este judeţul cu cea mai densă reţea de drumuri judeţene şi comunale din regiune. Ca premise optimiste, Gheorghe Badea a amintit Masterplan-ul pentru dezvoltarea turismului din judeţul Argeş, elaborat în 2009 de Consiliul Județean. Acesta îşi propunea să facă din Argeş un concurent redutabil pentru Valea Prahovei, în următorii 20 de ani. Până acum, în perioada 2009-2013, s-a realizat modernizarea drumurilor: Voineşti – Lereşti – Voina, Podul Dâmboviţei – Dâmbovicioara – Ciocanu, Muşăteşti – Brăduleţ – Vâlsan, dar şi construirea sau reabilitarea unor unităţi de cazare din iniţiativă privată sau cu sprijin european. Documentul a evidenţiat şi ceea ce urmează să se realizeze între 2014 şi 2020, cum ar fi începerea lucrărilor la autostrada Piteşti – Sibiu, cu o lungime de 116 km sau reluarea lucrărilor la calea ferată Piteşti – Vâlcele – Rm. Vâlcea, care să asigure legătura cu magistralele de transport Bucureşti – Piteşti – Sibiu şi Bucureşti – Braşov – Arad ori modernizarea culoarului Transfăgărăşan – zona transalpină – prin construirea a 6 km de copertine, 3 km în Argeş şi 3 km în Sibiu. În document se mai arată că, printr-o investiţie estimată la 20 de milioane de euro, un astfel de proiect ar reda Transfăgărăşanului circuitul turistic şi primăvara şi toamna. În final, materialul prezentat de Gheorghe Badea, a susţinut promovarea unui proiect integrat pentru staţiunea montană Piscu Negru – Capra – Bâlea, care să includă piste de schi cu lungime totală de 100 km şi instalaţii prin cablu pentru telescaune şi telecabine de 24 km. În plus a fost prezentată o hartă cu bazinul potenţialilor utilizatori ai zonelor turistice argeşene. Este vorba aici despre localităţi precum: Bucureşti, Giurgiu, Alexandria, Slatina sau Craiova. În final sub titlul „Proiecte, proiecte, proiecte…”, Badea vorbeşte despre pregătirea proiectelor pentru accesarea de fonduri structurale pentru infrastructură în perioada 2014 – 2020, în cooperare cu judeţele limitrofe, dar de care ne leagă interese economice şi de dezvoltare comune: Vâlcea, Olt, Teleorman şi Giurgiu.
Vâlcea şi Olt, dorite în aceeaşi regiune cu Argeşul
Ca o concluzie, ţinând cont şi de finalul materialului prezentat de industriașul Gheorghe Badea, dar şi de discuţiile purtate în general, atât în cadrul dezbaterii menţionate mai sus, cât şi la diferite conferinţe de presă, putem constata că foarte mulţi argeşeni, oameni politici, din administraţie ori din mediul de afaceri, îşi doresc Argeşul într-o regiune din care să facă parte Vâlcea şi Oltul, judeţele considerate cele mai apropiate de judeţul nostru. La polul opus par a fi Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova, care sunt mai puţin dorite în regiunea noastră. Primele două datorită distanţei relativ mari faţă de Argeş, iar Prahova datorită faptului că este singurul judeţ din zona Munteniei ce poate detrona Argeşul din cursa pentru statutul de centru regional.
Ionuţ BURCEA
0 Comentarii