În ziua de 5 Octombrie 1830 a încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Dinicu Golescu (n. 7 feb. 1777).

Vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos. 

Citește și: 120 de ani de la nașterea marelui savant român Gogu Constantinescu – întemeietorul „sonicității”

 A inițiat, împreună cu  alţi români patrioti,  la Braşov, în  anul 1822, o Societate literară care depăşea sfera preocupărilor culturale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827, la Bucureşti și a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, “Curierul românesc”. În anul 1826, după o călătorie în Occident, Dinicu Golescu a luat legătura cu Ion Heliade Rădulescu. În numele lui Heliade, Dinicu Golescu a solicitat , în anul 1828, o aprobare pentru editarea unei gazete cu titlul Curierul român, care s-a numit în cele din urmă Curierul românesc. În același an, 1828, s-a primit aviz favorabil de la Kiseleff, în 3 decembrie 1828, pe baza raportului întocmit de contele rus Pahlen, Feodor Petrovici, președinte al Divanurilor Principatelor, ca urmare a instaurării administrației militare ruse în timpul războiului ruso-turc (1828-1829). Avizul favorabil a fost dat cu avertismentul „de a nu supăra niciodată religia, morala și buna cuviință.” Noul ziar în limba română a început să apară la 8/20 aprilie 1829, în București.

şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Familia Lipschii (1827).

Citește și: 1 Octombrie 1855. A apărut publicația „Steaua Dunării” sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu

 A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte. 

Biblioteca Judeţeană Argeş, situată în Pitești poartă numele “Dinicu Golescu”